Franța nu a legiferat încă penalizarea tip „taxă pe viciu” pentru produsele de fast fashion, după ce proiectul de lege a fost aprobat în unanimitate în Adunarea Națională, dar nu a trecut încă de Senat, relatează BoF.
„Este pur și simplu un scandal național”, a declarat cofondatoarea și președinta Vestiaire Collective, Fanny Moizant, într-o postare pe rețelele sociale, vineri seară. „Shein câștigă din nou.”
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
Scandalul la care se referă Moizant este lipsa de progres a unui proiect de lege radical francez care prevede impunerea unei penalizări de tip „taxă pe viciu” de până la 10 euro (10,50 dolari) pe articol pentru produsele de fast fashion dăunătoare mediului.
Deși a fost prezentată ca o inițiativă ecologică atunci când a fost introdusă anul trecut, ținta principală a proiectului sunt afacerile străine de ultra-fast fashion, precum Shein și Temu. Acest lucru a ajutat proiectul de lege să obțină un sprijin larg din partea oficialilor care doresc să protejeze brandurile și producția franceză. Inițial, părea pe cale să devină lege după ce a fost aprobat în unanimitate de Adunarea Națională Franceză (camera inferioară a parlamentului) în martie 2024.
Însă proiectul de lege a fost blocat de atunci, deoarece Franța a întâmpinat dificultăți în formarea unui guvern în urma alegerilor haotice din vară. Se aștepta ca acesta să fie supus votului în Senat luna viitoare, dar când programul oficial de lucru pentru sesiune a fost publicat săptămâna trecută, proiectul de lege nu era pe agendă.
Această întârziere a luat prin surprindere unii membri ai Senatului.
„Guvernul ne-a anunțat că renunță la includerea [proiectului de lege] fără a ne oferi vreo explicație, în afară de «lipsa de timp»”, a declarat Sylvie Valente Le Hir, susținătoarea proiectului de lege în Senat, într-un e-mail.
Anne-Cécile Violland, membra Adunării Naționale care a inițiat proiectul de lege anti-fast fashion, a spus că nici ea nu a primit clarificări privind motivul pentru care proiectul nu a avansat.
Oficial, guvernul nu este împotriva proiectului, dar așteaptă ca un partid individual să-l promoveze, a spus ea.
„[Asta] înseamnă, practic, că nu există nicio certitudine că va fi înregistrat rapid”, a adăugat Violland.
Omiterea este o lovitură pentru susținătorii proiectului, precum Vestiaire Collective din Paris, care a dus o campanie de ani de zile împotriva fast fashion. Parte lobby, parte marketing, eforturile platformei de revânzare sunt menite atât să influențeze politica, cât și să rezoneze cu consumatorii, promovând cumpărăturile second-hand ca o modalitate mai responsabilă de a face shopping.
În postarea sa de vineri, Vestiaire a dat vina pentru întârziere pe Shein, menționând numirea fostului ministru francez de interne Christophe Castaner într-un comitet consultativ al companiei în decembrie.
„În doar două luni, Shein a reușit să anuleze proiectul de lege anti-fast fashion”, a spus Moizant în postarea sa. „Vrem răspunsuri și vrem ca acest proiect de lege să revină imediat pe agenda Senatului.”
Shein a declarat că poziția lui Castaner este pur consultativă. Rolul său în comitetul de strategie regională și responsabilitate corporativă este de a oferi sfaturi independente privind bunele practici corporative, a spus compania.
Shein a investit în capacități de lobby în mai multe țări, încercând să își croiască drum spre o ofertă publică inițială în Marea Britanie și să se apere de amenințările la adresa modelului său de afaceri. A avut câteva situații tensionate; la începutul acestei luni, președintele Donald Trump a închis, apoi a redeschis, o portiță legală care permite Shein și altor companii să expedieze comenzi mici din China în SUA fără a plăti taxe vamale.
Pe lângă penalizarea propusă pentru produsele cu o amprentă ecologică mare, legea franceză ar interzice companiilor cu sortimente de produse în continuă schimbare să facă publicitate în Franța. Fondurile generate prin noul sistem ar urma să fie folosite pentru a subvenționa afacerile orientate spre reducerea impactului industriei.
„Această problemă ecologică, economică, de sănătate și socială ar trebui să fie o prioritate pentru toate țările lumii”, a declarat Violland.
„Viitorul mediului nostru, al economiei locale și europene și respectul pentru drepturile muncitorilor sunt în joc.”
Cu toate acestea, politica legată de reglementările privind sustenabilitatea devine din ce în ce mai complexă. Uniunea Europeană, care a fost mult timp lider în eforturile de a face brandurile mari mai responsabile pentru abuzurile de mediu și sociale asociate operațiunilor lor, urmează să publice luna aceasta planuri de simplificare a reglementărilor emblematice. Scopul declarat este de a îmbunătăți competitivitatea blocului comercial, dar criticii se tem că acest lucru va slăbi protecțiile reglementare importante.
Citește și: Rusia nu vede niciun pas pozitiv din partea SUA în privinţa dezarmării
Între timp, în SUA, statele individuale continuă să facă eforturi pentru a înăspri supravegherea reglementară a industriei modei, însă guvernul federal, sub conducerea lui Donald Trump, desființează infrastructura cheie care sprijină eforturile industriei de a opera mai responsabil.
Susținătorii proiectului de lege anti-fast fashion din Franța au declarat că vor continua să lupte pentru a-l promova. Comitetul Senatului pentru Planificare Regională și Dezvoltare Durabilă va examina textul pe 19 martie și solicită guvernului să se asigure că proiectul de lege este inclus pe agenda publică, a spus Valente Le Hir.
