Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat joi Belgia pentru că a fost incapabilă, timp de 13 ani, să acorde îngrijiri medicale adaptate unui pacient germanofon, în lipsa personalului vorbitor de limba germană, una dintre cele trei limbi oficiale ale ţării, relatează AFP, potrivit agerpres.
Într-un verdict definitiv după o primă condamnare în 2017, Marea cameră, instanţă supremă cu sediul la Strasbourg, şi-a confirmat decizia privindu-l pe René Rooman, un cetăţean belgian, delincvent sexual, internat din 2004 în Belgia într-un stabiliment psihiatric.
Citește și : Forumul de Afaceri Republica Moldova-România se desfăşoară la Chişinău
În calitate de primă instanţă, Curtea îi reproşează Belgiei că l-a supus la tratamente inumane sau degradante pe acest om cu prilejul internării, cu încălcarea Convenţiei europene a drepturilor omului.
“Toate elementele din dosar tind să demonstreze o deficienţă de abordare terapeutică din cauza imposibilităţii personalului de îngrijire şi a dlui Rooman de a comunica”, menţionează Curtea în verdictul Marii camere, instanţă ale cărei decizii sunt definitive.
CEDO face referire în special la absenţa monitorizării de către un psiholog care vorbeşte germană, “singura limbă vorbită şi înţeleasă” de René Rooman şi, în consecinţă, despre amânarea mai multor cereri de punere în libertate “din cauza dificultăţii de a începe o terapie”.
Deficienţe “cu atât mai puţin justificabile” cu cât germana este “una dintre limbile oficiale ale Belgiei”, subliniază CEDO.
“Fără încadrare medicală adecvată şi fără speranţă realistă de schimbare timp de 13 ani”, individul a fost supus “unei suferinţe de o intensitate care a excedat nivelul inevitabil al neplăcerii inerente detenţiei”, au estimat judecătorii.
CEDO a mai concluzionat că a existat o încălcare a dreptului la libertate şi la siguranţă garantat de Convenţie.
Citește și : CoE recomandă Germaniei să protejeze limbile minorătăţilor
Judecătorii au observat totuşi că de la prima condamnare în primă instanţă, în iulie 2017, autorităţile belgiene “au manifestat o voinţă reală de a remedia situaţia, luând măsuri concrete”, în special punerea la dispoziţie a unui psiholog germanofon şi recurgerea punctuală la un interpret.
În consecinţă, ei au considerat că din luna august 2017, Belgia nu mai încalcă Convenţia europeană a drepturilor omului în acest caz.
Belgia a fost condamnată să verse 32.500 de euro reclamantului cu titlu de daune morale.
