Franţa nu este în prezent în situaţia în care să aibă nevoie de o intervenţie din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), dar orice risc de cădere a unui guvern într-o ţară din zona euro este “îngrijorător”, a declarat luni preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
“Ceea ce am putut constatat de şase ani este că evoluţiile politice, apariţia riscurilor politice, au un impact evident asupra economiei, a intensificării riscurilor de ţară pe pieţele financiare şi, în consecinţă, sunt îngrijorătoare pentru noi”, a declarat Christine Lagarde pentru Radio Classique, un post francez de radio.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Preşedinta BCE a făcut aceste declaraţii într-un context în care premierul francez, Francois Bayrou, va angaja răspunderea guvernului său, printr-un vot de încredere în Adunarea Naţională pe 8 septembrie asupra contestatului său plan de austeritate bugetară de 44 de miliarde de euro. Partidele de opoziţie din Franţa au anunţat că vor vota pentru demiterea guvernului la votul din 8 septembrie.
Cu toate acestea, Christine Lagarde nu pare pentru moment îngrijorată de posibilitatea ca Franţa să fie nevoită să ceară ajutorul Fondului Monetar Internaţional, instituţie pe care Lagarde a condus-o în perioada 2011-2019.
“Ţările cer intervenţia FMI în situaţii în care balanţa contului curent este extrem de deficitară şi ţara nu mai poate să facă faţă obligaţiilor şi acesta nu este cazul Franţei, în prezent”, a observat Lagarde. “Cel mai probabil FMI va spune: ‘nu sunt îndeplinite condiţiile, organizaţi-vă singuri pentru a restructura şi a repune în ordine finanţele voastre publice’ “, a adăugat Lagarde.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, Franţa are nevoie de măsuri de austeritate şi guvernul de la Paris estimează că prin planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro acest deficit va coborî anul viitor la 4,6% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.
Prim-ministrul francez Francois Bayrou a afirmat duminică, într-un interviu televizat, că miza votului de încredere în guvernul său pe 8 septembrie nu este ‘destinul premierului’, ci ‘destinul Franţei’. “Dacă guvernul va cădea, aşa cum (partidele de opoziţie) o doresc, aşa cum o anunţă (…), ei bine, aceasta înseamnă că vom schimba politica. Vom abandona, în opinia mea, o politică vitală pentru ţară în favoarea unei alte politici, mai relaxate, mai spre derivă”, a spus premierul francez.
