Miniştrii apărării din Germania, Franţa, Italia, Polonia şi Regatul Unit, reuniţi vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva “ameninţărilor hibride” din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone şi dezinformarea, transmite AFP.
Cei cinci oficiali şi-au reafirmat într-o declaraţie comună “sprijinul de nezdruncinat” pentru Ucraina şi intenţia de a întări în continuare forţele armate ale ţărilor lor, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
“Ne vom intensifica cooperarea pentru a contracara ameninţările hibride împotriva aliaţilor, inclusiv reacţionând la provocările reprezentate de drone, de atacurile informatice şi de dezinformare”, au declarat aliaţii din “Grupul european al celor cinci” creat acum un an.
Acţiunile vor include căutarea unor “sisteme de apărare împotriva dronelor” şi “ameliorarea schimbului de informaţii”, au precizat ei.
Din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, statele europene acuză Moscova că duce un război “hibrid” împotriva lor, combinând mijloace neconvenţionale, inclusiv sabotaje sau campanii de dezinformare.
În ultimele luni, în Europa s-au semnalat tot mai frecvent survoluri ale unor drone în locuri sensibile, cum ar fi aeroporturile sau diferite obiective militare”. Liderii celor cinci state europene consideră că Rusia se află în spatele unor astfel de incidente.
“Rusia încearcă să abată atenţia de la propriile sale probleme şi neajunsuri, de exemplu de la loviturile reuşite de Ucraina în profunzimea teritoriului rus, dar şi de la pierderile grele de pe front, încercând totodată să producă nesiguranţă şi teamă în societăţile noastre”, a afirmat după reuniune ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Miniştrii, cărora li s-a alăturat şi şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, au promis şi că vor coopera mai intens cu Ucraina şi vor “integra industria de apărare ucraineană în iniţiativele şi lanţurile de valori europene”.
De asemenea, ei s-au angajat că vor “permite o contribuţie europeană mai mare la securitatea euro-atlantică”.
Sub presiunea preşedintelui american Donald Trump şi a ameninţării ruseşti, statele membre ale NATO s-au angajat la sfârşitul lui iulie să îşi crească cheltuielile strict militare de la 2% la 3,5% din produsul intern brut.
“Agresiunea rusească se intensifică. Războiul din Ucraina continuă dezlănţuit. Statele Unite au provocat pe bună dreptate naţiunile europene să facă mai mult şi să cheltuiască mai mult pentru apărare”, a arătat ministrul britanic al apărării, John Healey.
