Astăzi, când alegerile au trecut, tot mai des se aud întrebări de genul: Ce va fi în continuare? Sau, mai bine zis, ce acţiuni va trebui să întreprindă Guvernul ce va fi format în rezultatul acestor alegeri pentru buna administrare a treburilor publice? Am încercat şi eu să răspund la această întrebare, iar în rezultat am ajuns la concluzia că Guvernul va avea în faţă cinci mari provocări, iar de modul în care va şti să le facă faţă, va depinde şi situaţia din ţară, potrivit curentul.
1.Datoria de stat
Prima mare provocare este datoria de stat care a ajuns deja la 127 miliarde de lei şi continuă să crească. Potrivit estimărilor oficiale, până la finele anului aceasta ar putea ajunge la 136 miliarde de lei. Guvernul va trebui să identifice măsuri urgente pentru a stopa creşterea datoriei, pentru că altfel aceasta va deveni o problemă tot mai mare şi tot mai greu de gestionat. Desigur, raportată la PIB şi comparată cu alte ţări, datoria de stat poate părea nu chiar mare. Însă, dacă actualul tempou de creştere a datoriei de stat se va păstra, deja peste doi ani Republica Moldova poate ajunge la nivelul de 157 miliarde de lei, ceea ce este echivalentul valorii întregii proprietăţi publice administrate de Guvern. Iar aceasta deja va fi o mare problemă. În această situaţie, Guvernul, cel mai probabil, va trebui să recurgă la unele optimizări, dar şi la renegocierea termenelor de rambursare a datoriilor contractate anterior, pentru a scădea presiunea pe bugetul de stat.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
2.Criza demografică
Criza demografică capătă proporţii şi acest lucru este tot mai evident. În ultimii ani, numărul persoanelor cu viză de reşedinţă obişnuită în Republica Moldova s-a diminuat cu circa 240 de mii. Potrivit estimărilor unor prestigioase organizaţii internaţionale, Republica Moldova este printre liderii la nivel mondial la capitolul depopulare. Aceasta pune presiune şi pe piaţa forţei de muncă, şi pe sistemul de protecţie socială, şi pe bugetul de stat etc. De aceea, Guvernul va trebui să elaboreze un întreg complex de măsuri pentru a combate criza demografică – de la stimularea natalităţii şi reducerea mortalităţii până la motivarea cetăţenilor să renunţe la intenţia de a pleca din Moldova şi chiar până la motivarea unei părţi din diasporă să revină acasă. În caz contrar, lucrurile pot scăpa de sub control, iar consecinţele vor fi dintre cele mai grave.
3.Deblocarea creşterii economice
Republica Moldova este pe unul din ultimele locuri din regiune, dacă nu chiar din întreaga Europă la capitolul creştere economică. De facto, economia stagnează, iar o dovadă în acest sens sunt şi cele mai noi date statistice, care arată că, în primul semestru al anului curent, PIB a fost la acelaşi nivel ca şi în perioada similară a anului trecut. Şi aici noul Guvern va trebui să acţioneze atât în vederea ameliorării situaţiei din agricultură (care anul trecut a scăzut cu 14,6%), cât şi în vederea depăşirii situaţiei din domeniul producţiei industriale (care în 2023 s-a redus cu 3,6%, iar în 2024 – cu 1,1%). Aceasta ar permite de relansat exporturile, care în 2023 au scăzut cu 6,5%, iar în 2024 – cu 12,2%. Şi, desigur, se impun măsuri concrete de susţinere a producătorului autohton, dar şi de protecţie a pieţei interne, a agenţilor economici locali – cei care sunt de fapt baza economiei naţionale.
4.Susţinerea sistemului de protecţie socială
O provocare pentru Guvern va fi şi susţinerea sistemului de protecţie socială. La moment, în Republica Moldova avem peste 616 mii persoane în vârstă de 60 de ani şi peste, ceea ce constituie 25,9% din totalul populaţiei cu reşedinţă obişnuită. Dintre aceştia, circa 530 mii de sunt beneficiari de pensii de vârstă. În context, ar mai fi de notat că prestaţiile sociale deţin o cotă de 20,9% din veniturile populaţiei. Aceasta înseamnă că fiecare al cincilea cetăţean e dependent de prestaţiile sociale. În acelaşi timp, circa 7% din populaţia Republicii Moldova sunt persoane cu dizabilităţi. Inclusiv 2,2% din numărul total de copii sunt cu dizabilităţi. Iar povara de bază a acestui sistem cade pe cele aproximativ 745 mii de persoane ocupate, circa o treime dintre care activează în sectorul public. Este evident că, fără schimbări radicale şi de esenţă, sistemul de protecţie socială nu are cum să reziste mult timp. Iar o eventuală prăbuşire a acestuia va însemna o catastrofă umanitară. De aceea, Guvernul va trebui să identifice rapid şi să implementeze soluţii eficiente pentru a evita colapsul.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
5.Reforma administrativ-teritorială
O reformă administrativ-teritorială eficientă a devenit deja o necesitate ce nu mai poate fi neglijată. Despre acest lucru vorbesc deschis şi cei din conducerea partidului de guvernare, dar şi unii politicieni de opoziţie. Astfel de reforme sunt destul de „dureroase” şi, de regulă, nu se bucură de popularitate. De aceea, pregătindu-se de alegeri, mulţi politicieni evitau să vorbească la tema respectivă. Dar, alegerile au trecut şi activităţile în direcţia respectivă trebuie demarate imediat. Aceasta pentru că anul 2026 nu va fi unul electoral (dacă, desigur, nu apar careva alegeri anticipate). Mai ales că reforma respectivă trebuie făcută până în 2027, atunci când vom avea alegeri locale generale. Iar noua administraţie publică locală va trebui aleasă în conformitate cu rezultatele reformei administrativ-teritoriale. Prin urmare, Guvernul ce va fi învestit în funcţie în curând va trebui să demareze practic imediat acţiunile ce se impun pentru a implementa noua reformă administrativ-teritorială.
