Solicitanţii de azil pot avea dreptul să refuze transferul dintr-un stat membru al UE în altul în cazul în care condiţiile de viaţă din acesta din urmă sunt deosebit de precare, potrivit unei decizii luate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care a fost sesizată în privinţa unor cazuri de solicitări de azil, relatează dpa, potrivit agerpres.
Acest lucru se poate aplica în situaţii de “sărăcie materială extremă”, când nu pot fi satisfăcute nevoi de bază cum ar fi hrana, igiena şi locuinţa, se arată într-un comunicat difuzat de CJUE. Decizia este o încercare de a aborda impasul în care se află UE în ceea ce priveşte politica de azil. Aşa-numitul regulament Dublin prevede că ţara UE în care au sosit iniţial migranţii este responsabilă de procesarea cererilor de azil.
Citeşte şi: Jihadiştii islamişti ameninţă cu răzbunarea atacului terorist din Noua Zeelandă
Dar, pe fondul unui dezacord larg asupra transferurilor, s-a constat necesitatea unei revizuiri a politicii UE privind migraţia.
Cazul principal al instanţei se referă la un solicitant de azil din Gambia care prima dată a cerut protecţie în Italia, apoi în Germania. Când i s-a dispus să se întoarcă în Italia, el a depus o cerere de a rămâne, pe motiv că condiţiile de viaţă din această ţară sunt deficitare.
Citeşte şi: În plină campanie electorală, preşedintele sud-african a rămas blocat într-un tren de navetişti
Totuşi, chiar dacă s-ar putea considera că în Italia condiţiile de trai nu ar fi la fel de bune ca în Germania, aceasta nu justifică refuzul relocării într-un astfel de caz, atrag atenţia judecătorii CJUE. Un astfel de refuz poate fi justificat doar dacă este vorba despre relocarea într-o ţară aflată în condiţii de sărăcie extremă, dacă acolo este atins un anumit prag al insecurităţii sau al degradării condiţiilor de trai, explică judecătorii CJUE.
Interpretarea judecătorilor europeni este valabilă şi în patru cazuri care implică solicitanţi de azil din Siria şi Rusia, cărora le-a fost acordată protecţie în Bulgaria şi, respectiv, în Polonia. Cazurile revin acum instanţelor naţionale.
