Un studiu prezentat ca fiind redactat în întregime de Grok 3, chatbotul de inteligenţă artificială (AI) dezvoltat de o companie a miliardarului Elon Musk, este promovat intens de climatosceptici pe reţelele de socializare, însă mai mulţi cercetători independenţi au avertizat cu privire la credibilitatea unei astfel de metode, informează AFP vineri.
Intitulat “O reevaluare critică a ipotezei încălzirii globale cauzate de emisiile de CO2”, articolul respinge concluziile şi previziunile rapoartelor experţilor ONU în domeniul climei (GIEC), bazându-se în special pe studii care au fost contestate pe scară largă şi de mai mulţi ani în comunitatea ştiinţifică, potrivit stiripesurse.
Citește și: O adolescentă ucraineană a fost recrutată de ruşi pentru a comite un act terorist. SBU a dejucat atacul
Numeroase conturi online gestionate de climatosceptici au distribuit studiul pe reţelele de socializare după publicarea sa la sfârşitul lunii martie, inclusiv biochimistul american Robert Malone, aflat la originea mai multor ştiri false despre vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19.
“Utilizarea inteligenţei artificiale pentru cercetarea finanţată din fonduri publice va deveni standardizată şi vor fi elaborate standarde pentru utilizarea acesteia în revistele ştiinţifice”, a declarat Robert Malone. Acest studiu semnalează sfârşitul “escrocheriei climatice”, a adăugat el pe reţeaua de socializare X, într-un mesaj care a adunat peste 1 milion de vizualizări.
Cu toate acestea, există un consens ştiinţific care leagă consumul de combustibili fosili de încălzirea climei globale, precum şi de creşterea intensităţii fenomenelor meteorologice, cum ar fi valurile de căldură şi inundaţiile.
“Nu are capacitatea de a raţiona”
Specialiştii au avertizat astfel împotriva unui fals sentiment de neutralitate sub acoperirea unei inteligenţe artificiale prezentate drept “autor’ al unui articol ştiinţific.
Aceste “mari sisteme lingvistice nu au capacitatea de a raţiona. Ele sunt modele statistice, care prezic cuvinte sau fraze pe baza elementelor cu care au fost antrenate. Aceasta nu este cercetare ştiinţifică”, a subliniat Mark Neff, profesor de ştiinţe ale mediului.
Articolul susţine că Grok 3 “a scris întregul document”, cu ajutorul unor coautori care “au jucat un rol crucial în ghidarea dezvoltării sale”.
Printre aceşti coautori se numără astrofizicianul Willie Soon, un climatosceptic notoriu, care a primit de-a lungul carierei sale finanţări de peste 1 milion de dolari din partea sectorului combustibililor fosili.
Unele dintre studiile la care face referire Grok 3, deşi au fost puse la îndoială de oamenii de ştiinţă încă de la publicarea lor, au fost adăugate din nou în analiză la cererea coautorilor, potrivit articolului.
“Nu avem nicio idee despre modul în care autorii au cerut AI-ului să analizeze” datele şi sursele prezentate în articol, a subliniat Elisabeth Bik, o cercetătoare olandeză în domeniul microbiologiei, stabilită în California şi specializată în integritatea ştiinţifică.
“Impresie falsă de reînnoire”
Ashwinee Panda, expert în inteligenţă artificială, consideră că este imposibil să se verifice dacă AI a efectuat o analiză fără intervenţii externe: “Oricine poate pretinde că o inteligenţă artificială a scris acest lucru, de una singură, şi că, prin urmare, nu este părtinitoare”.
Nici revista şi nici editorul acesteia nu par să facă parte dintr-un comitet de etică ştiinţifică. De asemenea, articolul a fost trimis şi aprobat pentru publicare în doar 12 zile, un interval de timp foarte scurt, notează experţii.
“Faptul că un AI poate plagia articole false” nu este o surpriză pentru climatologul Gavin Schmidt de la NASA. Iar această analiză, prezentată ca fiind nouă, “are la fel de puţină credibilitate” ca şi referinţele pe care le foloseşte, susţine el.
Citește și: Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece
“Utilizarea inteligenţei artificiale nu este altceva decât cea mai recentă manevră folosită pentru a oferi argumentaţiei climatosceptice o falsă impresie de reînnoire”, a adăugat Naomi Oreskes, cercetătoare în istoria ştiinţei la Universitatea Harvard.
AFP i-a contactat pe coautorii articolului pentru a le adresa întrebări cu privire la procesul de cercetare şi redactare, dar nu a primit deocamdată un răspuns din partea acestora.
