Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei şi ar rezista viguros într-o astfel de situaţie, a susţinut comandantul forţelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen, într-un interviu preluat miercuri de Reuters, potrivit agerpres.
În afara arsenalului considerabil, un factor crucial este motivaţia finlandezilor de a lupta, a arătat generalul.
Citește și : Majoritatea cetăţenilor UE doresc un proces mai rapid de aderare pentru ţările candidate
Finlanda are o graniţă de 1300 km cu Rusia şi a purtat două războaie cu această ţară în deceniul 1940, când au căzut peste 100.000 de finlandezi şi s-a pierdut o zecime din teritoriu. Neutră până acum, republica nordică este în prezent candidată la NATO, în contextul îngrijorării faţă de pericolul unei invazii ruse similare celei din Ucraina.
Guvernele postbelice de la Helsinki au menţinut un nivel ridicat de pregătire militară. “Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară exact pentru acest tip de război (cel din Ucraina – n. red.) cu utilizarea masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi a celor aeriene”, a explicat Kivinen.
El a adăugat că pentru Rusia “Ucraina a fost greu de înghiţit, şi la fel ar fi şi Finlanda”.
La o populaţie de 5,5 milioane, Finlanda dispune de efective militare de 280.000 şi de 870.000 de rezervişti instruiţi. Serviciul militar este în continuare obligatoriu pentru bărbaţi, deşi multe state occidentale au renunţat la acest sistem după sfârşitul Războiului Rece.
Finlandezii mai contează şi pe una din cele mai puternice artilerii din Europa şi pe rachete de croazieră cu raze de acţiune de până la 370 fde kilometri.
Cheltuielile pentru apărare reprezintă 2% din PIB, peste nivelul din multe ţări membre NATO.
Chiar acum, sunt în curs comenzi de arme: 64 de avioane de luptă F-35 de la producătorul american de armament Lockheed Martin şi patru nave militare. Se vor adăuga, probabil, şi până la 200 de drone, echipamente antiaeriene pentru altitudini mari şi se vor construi obstacole la frontiera cu Rusia.
Un sondaj de opinie efectuat în mai de ministerul apărării a arătat că 82% din cei care au răspuns sunt dispuşi să participe la apărarea naţională, dacă Finlanda va fi atacată.
Cu toate acestea, Kivinen a apreciat decizia guvernului de a cere aderarea Finlandei la NATO. Un pas similar a făcut şi Suedia, ambele ţări nordice purtând în prezent negocieri cu Alianţa.
În cadrul NATO, doar Turcia se opune primirii celor două state, susţinând că acestea îi sprijină pe militanţii kurzi şi aplică un embargou anti-turc privind armamentul.
Citește și : O dronă lansată de ucraineni S-A PRĂBUŞIT peste o rafinărie din Rusia – VIDEO
Aderarea ar însemna pentru Finlanda întărirea capacităţii de alertă timpurie şi participarea la controlul în comun al spaţiului aerian, precum şi de efectul de descurajare a agresiunilor. NATO consideră din principiu că un atac împotriva unui membru reprezintă un atac împotriva tuturor celorlalţi.
Totuşi, a conchis generalul, “principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei ar reveni în continuare Finlandei”.
