Sfârşitul liberei circulaţii în Spaţiul Schengen ar fi fatal Uniunii Europene, a avertizat vineri comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, cu prilejul unei reuniuni la Luxemburg a miniştrilor de interne din statele comunitare, transmite AFP, potrivit agerpres.
‘Împărtăşim îngrijorările din motive de securitate ale anumitor state membre. Dar Schengen este viu şi trebuie să rămână în viaţă’, ‘pentru că, dacă Schengen va muri, Europa va muri’, a afirmat în faţa presei Avramopoulos.
Mai multe state membre, în frunte cu Germania şi Franţa, pledează pentru o modificare a regulilor actuale ale Spaţiului Schengen, considerând că acestea nu fac faţă ameninţării teroriste constante.
Citeşte şi: Fostă vedetă a lui AC Milan, primul fotbalist ajuns preşedintele unei ţări
Fără a cere sfârşitul liberei circulaţii, Parisul şi Berlinul vor să poată reinstitui mai facil controale la frontierele lor şi pe durate mai lungi decât permit reglementările actuale.
Comisia Europeană a acceptat în principiu o reformă în acest sens a Codului Schengen, dar nu doreşte să meargă atât de departe pe cât solicită cele două state menţionate, dar şi Austria şi Danemarca.
În baza regulilor actuale, Franţa a informat Comisia Europeană că va prelungi cu încă şase luni, până la 30 aprilie 2018, controalele temporare reintroduse la frontiere după atentatele din noiembrie 2015, iar Germania şi Danemarca au anunţat măsuri similare.
Franţa şi Germania au salutat vineri, la Luxemburg, faptul că executivul european a pus o reformă a Codului Schengen pe masa negocierilor între statele membre.
‘Credem că este un pas înainte extrem de important’, a afirmat vineri ministrul de interne francez, Gérard Collomb, într-o declaraţie în faţa presei în prezenţa omologului său german, Thomas de Maiziere. Însă, ‘în ce priveşte modalităţile, avem câteva remarci de făcut’, a adăugat el.
Citeşte şi: ŞPAGĂ colosală pentru preşedintele Venezuelei. Un fost procuror are toate dovezile! VIDEO
Comisia Europeană propune, între altele, ca perioada maximă de restabilire a controalelor, în caz de ameninţare la adresa securităţii unei ţări, să fie de un an, în loc de şase luni.
Dacă ameninţarea se menţine, măsura poate fi prelungită cu doi ani, dar, în acest caz, cu acordul celorlalte state membre.
Parisul şi Berlinul insistă pentru perioade mai lungi, dar contestă în special obligativitatea obţinerii acordului celorlalte state.
‘Dorim să păstrăm suveranitatea naţională într-o problemă fundamentală pentru fiecare stat, cea a terorismului’, a subliniat ministrul Collomb.
