Comisia Europeană ia în considerare introducerea de cote pentru a mări numărul angajaților din țări slab reprezentate precum Irlanda și Danemarca, scrie „Politico” (Belgia) sub semnătura lui Nicholas Vinocur.
Comisia a evitat până acum să ia măsuri concrete pentru a corecta dezechilibrele geografice, însă posturile sunt extrem de râvnite, și candidați din toate țările blocului concurează pentru slujbe la Bruxelles la examene foarte competitive, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Un document al Comisiei consultat de Politico arată că Danemarca, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda și Finlanda se numără printre țările considerate „slab reprezentate” în executivul UE, adică personalul e sub „pragul orientativ” calculat în funcție de populația fiecărei țări.
Pe de altă parte, angajații din Belgia, Italia, Bulgaria, Grecia, România și Franța sunt considerați a fi „reprezentați adecvat”. Documentul nu precizează care naționalități sunt reprezentate în exces.
Un alt document intern, de la începutul lui noiembrie, conține un plan de abordare și corectare a acestor dezechilibre, plan pe care un funcționar al Comisiei l-a atribuit – sub rezerva anonimatului – faptului că pachetul salarial și beneficiile aferente pot fi foarte atractive în unele țări și mai puțin atractive în altele. Beneficiile includ garantarea fermă a slujbei, program flexibil de lucru, acces gratuit la școlile europene și venituri neimpozabile.
Pe termen scurt, începând din 2026, cei care recrutează personal pentru Comisie sunt instruiți să monitorizeze modul în care evoluează aceste dezechilibre când se folosesc metode „blânde” care nu implică obiective clare de angajare sau politici preferențiale. Dacă aceste metode nu produc efectul dorit, atunci funcționarilor li se va cere să înceapă implementarea unor măsuri mai exigente.
Acestea includ intervievarea a cel puțin unui candidat calificat provenit dintr-o țară slab reprezentată pentru fiecare post vacant; acordarea de prioritate unei naționalități slab reprezentate dacă doi candidați dovedesc același nivel de competență; luarea în considerare a necesităților generale de recrutare ale Comisiei la lansarea unei campanii de angajare; și aplicarea unor ținte de recrutare bazate pe naționalitate deopotrivă pentru angajarea personalului permanent și a așa-numiților agenți temporari (angajați care nu beneficiază de statutul integral de funcționar public al Comisiei).
Guvernele naționale s-au opus de multă vreme cotelor de angajare în Comisie, argumentând că îi revine fiecărei țări să promoveze munca în instituțiile de la Bruxelles și să se asigure că există o rezervă de candidați. Dar, în ciuda eforturilor anterioare de a se stimula candidaturile din statele slab reprezentate, inclusiv un plan din 2022 de a se mări vizibilitatea posturilor vacante și de a se intensifica promovarea de către Comisie și statele membre, aceste măsuri nu au reușit până acum să corecteze dezechilibrele.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
Această inițiativă e concomitent și un factor în cadrul unei lupte interne pentru resurse, întrucât fosta secretară generală a Comisiei Catherine Day efectuează acum o „evaluare amplă” menită să eficientizeze și să modernizeze instituția. Sindicatele personalului se folosesc de problema dezechilibrului pentru a se opune oricăror schimbări privind statutul funcționarilor Comisiei, argumentând că astfel de modificări i-ar putea descuraja pe candidații din statele slab reprezentate.
