Unităţi ale poliţiilor de frontieră ale Kârgâzstanului şi Tadjikistanului erau angajate joi seara în lupte armate într-o zonă sensibilă unde cele două ţări s-au mai confruntat în primăvara trecută, luptele de atunci soldându-se cu zeci de morţi, informează AFP, potrivit agerpres.
Cele mai intense schimburi de focuri au loc acum în zona satelor Tort-Kocho şi Cir-Dobo, potrivit unui comunicat emis de poliţia de frontieră a Kârgâzstanului, care acuză poliţia de frontieră tadjică de utilizarea de lansatoare de grenade şi mortiere. “Situaţia s-a degradat, partea tadjică deschizând focul asupra unităţilor” kârgâze în jurul orelor locale 19:35 (13:35 GMT).
Citește și : APCE cere Rusiei să ancheteze otrăvirea lui Aleksei Navalnîi
Potrivit aceleiaşi surse, conflictul a început prin blocarea drumului Batken-Isfan de către cetăţeni tadjici, însoţiţi de poliţişti de frontieră ai Tadjikistanului.
Tadjikistanul, ţară autoritară şi foarte închisă, nu a comentat imediat situaţia şi în general se arată foarte zgârcită în informaţii în acest tip de conflict.
În primăvara lui 2021, lupte sângeroase au avut loc între forţele armate ale celor două ţări în jurul enclavei tadjice Voruh din Kârgâzstan. Aceasta este o zonă de tensiuni legate în special de probleme ce ţin de accesul la apă al acestor două foste republice sovietice, foarte sărace.
Violenţele de anul trecut au făcut aproape 60 de morţi, fiind cele mai sângeroase după mai mulţi ani şi alimentând temeri privind o escaladare a tensiunilor între cele două ţări vecine.
Cele două părţi au pus una pe seama celeilalte responsabilitatea pentru acele confruntări, înainte de a conveni asupra unui armistiţiu. Negocieri între preşedintele kârgâz Sadîr Japarov şi omologul său tadjic Emomali Rahmon au consolidat armistiţiul.
Confruntări mai puţin grave au loc în mod regulat între locuitori ai regiunii, pentru pământuri şi acces la apă, necesitând intervenţia poliţiei de frontieră.
Mari porţiuni de frontieră între diferite ţări ale Asiei Centrale nu au fost delimitate după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, alimentând tensiuni etnice, economice sau sociale în această vastă regiune, unde populaţia de la sate trăieşte adesea în mare sărăcie.
Prin urmare, la 30 de ani după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Asia Centrală rămâne o regiune instabilă.
Kârgâzstanul a trecut din 2005 până în prezent prin trei revoluţii şi o explozie de violenţe etnice, în timp ce Tadjikistanul înregistrează confruntări sporadice cu grupări armate islamiste şi încă îşi pansează rănile unui război civil, care a avut loc la începutul anilor 1990.
Kazahstanul, putere regională considerată multă vreme o oază de stabilitate, a fost zguduită recent de manifestaţii care au degenerat în revolte şi represiune armată, mai ales la Almatî, centrul economic al ţării. Preşedintelui kazah în exerciţiu Kasîm-Jomart Tokaev a dat ordinul să se tragă în manifestanţi fără somaţie, atribuind violenţele unor “bandiţi şi terorişti” din străinătate, ceea i-a servit ca argument pentru a chema în ajutor forţele comune ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, structură de securitate regională din care Kazahstanul face parte, alături de Belarus, Armenia, Tadjikistan şi Kârgâzstan. După înăbuşirea protestelor, aceste “forţe de menţinere a păcii” au fost retrase la solicitarea sa.
Citește și : Reţea de certificate de vaccinare false în Franţa! Mai mulţi suspecţi au fost arestaţi
Joi seara, secretarul general al OTSC, Stanislav Zasi, a discutat la telefon cu secretarii Consiliilor de Securitate ale Tadjikistanului şi Kârgâzstanului, îndemnând la încetarea imediată a focului la frontiera între cele două ţări, potrivit TASS. “OTSC este gata să acorde Kârgâzstanului şi Tadjikistanului ajutorul necesar pentru soluţionarea conflictului”, a subliniat Zasi, citat pe site-ul organizaţiei.
Potrivit agenţiei de presă ruse, confruntările de joi au provocat deja moartea şi rănirea câtorva persoane, militari şi civili, şi au determinat evacuarea locuitorilor din satele de lângă frontieră.
