Cea de-a 19-a Conferinţă a părţilor (COP-19) Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES) se va concentra, în cea de-a doua săptămână a evenimentului în curs de desfăşurare în Panama, asupra salvării unei duzini de specii de ţestoase de apă dulce şi a aşa-numitelor “broaşte de sticlă” care se remarcă prin pielea lor transparentă prin care li se pot vedea organele interne, transmite marţi AFP, potrivit agerpres.
Delegaţii din peste 180 de ţări şi experţi în protecţia speciilor pe cale de dispariţie, reuniţi de o săptămână în Panama, au decis luni să menţină interdicţia totală asupra comerţului cu coarne de rinocer alb (Ceratotherium simum simum).
Citeşte şi: POTOP în Albania! Doi oameni au murit – Black News
Propunerea eSwatini (fosta Swaziland), susţinută de Botswana şi Namibia, de relaxare a comerţului cu coarne de rinocer a fost respinsă luni cu 85 de voturi împotrivă contra 15 pentru şi 26 de abţineri, în pofida susţinerii acesteia de către Japonia şi mai multe ţări africane. Alte state africane, Uniunea Europeană, Israel şi Panama au solicitat anterior respingerea oricăror modificări aduse.
De asemenea, delegaţii au refuzat autorizarea reluării comerţului cu fildeş, chiar şi reglementat, spre bucuria Fondului internaţional pentru bunăstarea animalelor (IFAW). “Comerţul legal cu fildeş deschide oportunităţi pentru traficanţii de fildeş de elefant vânaţi de braconieri”, a declarat vicepreşedintele IFAW, Matthew Collis.
Protecţia reptilelor şi batracienilor promite să fie unul dintre punctele forte ale COP-19. Până vineri, ziua închiderii evenimentului, urmează să se ia decizii cu privire la regulile de comercializare a unei duzini de specii de ţestoase de apă dulce şi a tot atâtea varietăţi de “broaşte de sticlă”.
“Ţestoasele de apă dulce se numără printre principalele specii victime ale traficului internaţional şi sunt sub presiune” din acest motiv, a explicat pentru AFP Yovana Murillo din cadrul organizaţiei Wildlife Conservation Society (WCS).
Patru ţări din America Latină (Brazilia, Columbia, Costa Rica şi Peru) au propus includerea în Anexa II (comerţ reglementat) a ţestoaselor Mata mata (Chelus fimbriaba) din bazinul Amazonului şi a celor din specia Chelus orinocensis din Orinoco.
“Mata mata sunt afectate de multe ameninţări: distrugerea habitatului lor, poluare, dar şi comerţul ilegal, consumul cărnii şi ouălor acestora, iar acum (traficul) pentru a le face animale de companie (…) din cauza caracteristicilor lor”, a explicat pentru AFP Doris Rodriguez din cadrul Serviciului forestier şi pentru faună sălbatică din Peru (Serfor).
Aceste ţestoase cu carapace spinoase, care măsoară aproximativ 50 de centimetri şi au aproximativ 15 kilograme, au aspectul unor fosile vii, care îi atrage în special pe colecţionari.
De asemenea, morfologia spectaculoasă a “broaştelor de sticlă” (Centrolenidae) le face prada preferată a traficanţilor. Argentina, Brazilia, Costa Rica, El Salvador, Panama, Peru, Republica Dominicană, Statele Unite ale Americii şi cinci ţări africane au convenit să solicite protecţia care lipseşte în prezent pentru aceste broaşte nocturne care trăiesc în pădurile umede din America Centrală şi de Sud.
Preşedintele Comité I, britanicul Vincent Fleming, a ţinut luni să salute “o poveste pozitivă despre restaurarea unei specii”. Luând act de statutul îmbunătăţit al speciei de gâscă Branta canadensis leucopareia, Comitetul a acceptat prin consens cererea Statelor Unite de a transfera această specie de gâscă sălbatică din Anexa I (interdicţie totală de comercializare) în Anexa II, care permite comercializarea cu respectarea anumitor reguli.
În plus, Comité I al summit-ului a aprobat prin consens transferul din Anexa I în Anexa II a unei specii de crocodil din Brazilia (Caiman latirostris) şi a alteia din Filipine (Crocodylus porosus), însă a refuzat să procedeze la fel şi în cazul unei specii din Thailanda (Crocodylus siamensis). Această mutare face posibilă ridicarea interdicţiei de comercializare a acestor specii atunci când exemplarele trăiesc în captivitate.
“Brazilienii au o mulţime de informaţii pe care îşi bazează deciziile. Nu este o presiune de marketing, pentru că valoarea acestor specii a scăzut foarte mult”, a declarat pentru AFP cercetătoarea Miryam Venegas-Anaya, renumită specialistă în crocodili la Universitatea Tehnologică din Panama şi la Institutul Smithsonian.
Citeşte şi: SOS în Marea Egee! O ambarcaţiune cu circa 500 de migranţi este în pericol de scufundare – Black News
COP-19 ar trebui, de asemenea, să facă o incursiune importantă în ceea ce priveşte vieţuitoarele acvatice, hotărând în plen să protejeze rechinul Requiem (Carcharhinidae) şi rechinul-ciocan de la înscrierea în Anexa II în vederea frânării comerţului cu aripioare de rechin. Preţul aripioarelor de rechin poate ajunge la o mie de dolari pe kilogram pe pieţele asiatice, în special în Hong Kong, notează AFP. Cele două specii de rechin reprezintă jumătate din această piaţă cu vânzări estimate la jumătate de miliard de dolari în fiecare an.
CITES, în vigoare din 1975, stabileşte regulile comerţului internaţional pentru peste 36.000 de specii sălbatice, de la eliberarea de permise (mai mult de un milion de tranzacţii autorizate pe an) până la interzicerea totală.
