Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a emis un buletin de informare privind folosirea în siguranță a combustibilului de aviație Jet A în Europa, în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic afectează aprovizionarea cu Jet A-1, tipul de combustibil utilizat în mod tradițional pe piața europeană, ceea ce implică riscuri, anunță agenția citată.
În acest context, sectorul aviației și companiile implicate în aprovizionarea cu combustibil analizează, în acest context, posibilitatea folosirii combustibilului Jet A, adus din alte regiuni ale lumii, pentru a acoperi un eventual deficit de Jet A-1, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Ce riscuri vede EASA la folosirea combustibilului Jet A în Europa
EASA a emis un Safety Information Bulletin, prescurtat SIB, adică un buletin de informare privind siguranța. În mod obișnuit, o astfel de infromare nu reprezintă o interdicție sau o reglementare obligatorie, ci un document prin care autoritatea europeană transmite operatorilor aerieni, aeroporturilor și companiilor de handling (firmele care oferă servicii la sol pentru avioane, pasageri și bagaje, în aeroporturi) recomandări și măsuri de precauție pentru gestionarea unor riscuri.
Documentul vizează folosirea combustibilului Jet A într-un mediu operațional european construit în jurul combustibilului Jet A-1. Jet A este deja utilizat în America de Nord, inclusiv pentru zboruri care pleacă spre Europa, însă introducerea sa pe piețe unde Jet A-1 este standardul obișnuit trebuie gestionată atent.
Principala diferență relevantă pentru siguranța zborurilor este legată de temperatura de îngheț. Combustibilul Jet A rezistă mai puțin la temperaturi foarte scăzute decât Jet A-1, combustibilul folosit în mod obișnuit în Europa. Altfel spus, poate începe să înghețe la o temperatură mai ridicată decât Jet A-1. În aviație, acest aspect este important mai ales pentru zborurile la altitudini mari sau pe rute lungi, unde combustibilul poate fi expus unor temperaturi foarte scăzute.
Ce măsuri cere EASA pentru folosirea Jet A în Europa
EASA avertizează că operatorii aerieni trebuie să fie conștienți de aceste diferențe tehnice și să își revizuiască procedurile operaționale. De asemenea, aeroporturile, organizațiile de handling la sol și furnizorii de combustibil trebuie să verifice procedurile de manipulare, stocare, alimentare și comunicare între părțile implicate.
Scopul este ca riscurile generate de folosirea unui combustibil cu proprietăți diferite față de Jet A-1 să fie corect evaluate și gestionate înainte de o eventuală introducere mai largă a Jet A pe piața europeană.
În paralel, Comisia Europeană urmează să explice ce derogări sau adaptări permit deja regulile europene, astfel încât sectorul aviației să poată limita efectele crizei de aprovizionare.
Aceste clarificări sunt relevante pentru companiile aeriene, aeroporturi și furnizorii de combustibil, într-un moment în care problemele de aprovizionare pot pune presiune suplimentară pe costurile și operațiunile din aviația europeană.
Jet A vs. Jet A-1: ce diferențe contează pentru aviația europeană
| Aspect | Jet A-1 | Jet A |
|---|---|---|
| Ce este | Combustibil de aviație de tip kerosen, folosit pe scară largă de aeronavele cu motoare cu turbină. | Tot combustibil de aviație de tip kerosen, foarte apropiat de Jet A-1 ca utilizare, dar cu o diferență importantă la temperatura de îngheț. |
| Unde este folosit în mod obișnuit | Este combustibilul folosit în mod obișnuit în Europa și, în general, în afara SUA. | Este folosit în principal în America de Nord, în special în SUA. |
| Diferența principală | Rezistă mai bine la temperaturi foarte scăzute. | Rezistă mai puțin la temperaturi foarte scăzute decât Jet A-1. |
| Punct maxim de îngheț | Maximum -47°C. | Maximum -40°C. |
| Explicație simplă | Poate fi folosit mai confortabil pe rute lungi, la altitudini mari sau în condiții de frig sever, pentru că îngheață mai greu. | Poate fi folosit în siguranță, dar operatorii trebuie să țină cont de faptul că are o limită mai slabă la frig extrem. |
| De ce contează pentru avioane | La altitudine mare, combustibilul din rezervoare este expus la temperaturi foarte scăzute. De aceea, punctul de îngheț este important pentru planificarea zborului. | În cazul rutelor lungi, în zone foarte reci sau polare, operatorii trebuie să acorde mai multă atenție planificării zborului, pentru că diferența de 7°C față de Jet A-1 poate conta operațional. |
| Aditivi / cerințe tehnice | În afara SUA, Jet A-1 conține în mod normal aditivi pentru disiparea electricității statice și respectă standarde internaționale stricte. | Jet A nu conține, de regulă, același tip de aditiv antistatic. Aceasta nu îl face automat nesigur, dar cere proceduri specifice de gestionare. |
| Standard de piață | Este standardul dominant în Europa și pe multe piețe internaționale. | Este standardul uzual în SUA / America de Nord, nu în Europa. |
| Accesibilitate în contextul crizei | Aprovizionarea cu Jet A-1 în Europa este sub presiune din cauza situației din Orientul Mijlociu și Golful Persic, potrivit EASA. | Jet A este analizat ca alternativă deoarece ar permite aprovizionarea din mai multe surse din afara zonei Golfului, în special din piețe unde acest combustibil este deja folosit. |
| Este o soluție simplă? | Europa depinde de lanțuri de aprovizionare și standarde construite în jurul Jet A-1. | Nu complet. Poate oferi flexibilitate, dar ridică probleme de logistică, stocare, certificare, contracte și planificare a zborurilor. |
| Ce cere EASA | Menținerea gestionării sigure a combustibilului folosit în mod tradițional în Europa. | Operatorii, aeroporturile și furnizorii de combustibil trebuie să revizuiască procedurile de operare, manipulare, stocare, alimentare și comunicare. |
| Concluzie pentru cititori | Jet A-1 rămâne combustibilul obișnuit al aviației europene, preferat inclusiv pentru rezistența mai bună la frig extrem. | Jet A poate fi o variantă de rezervă pentru Europa în criza de aprovizionare, dar nu poate fi introdus fără adaptări operaționale.
|
Jet A ar putea lărgi sursele de aprovizionare, dar nu rezolvă singur criza combustibilului
Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA – International Air Transport Association) susține că folosirea combustibilului Jet A ar putea ajuta companiile aeriene să acceseze combustibil disponibil în afara Golfului Persic, dar nu ar crea combustibil suplimentar, ci doar ar lărgi opțiunile de aprovizionare.
De asemenea, directorul general al Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, avertizase asupra faptului că companiile aeriene din întreaga lume ar putea fi forţate în această vară să anuleze zboruri în urma reducerii aprovizionării cu combustibil pentru avioane
Argus Media, companie internațională specializată în date, analize și informații de piață pentru energie și materii prime, notează că trecerea la Jet A în Europa ar avea obstacole logistice, de siguranță și de preț, inclusiv nevoia de stocare separată și de trasabilitate/certificare adecvată.
