Tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială pentru a lua decizii în relațiile personale și profesionale, de la conflicte la locul de muncă până la situații din viața amoroasă.
Specialiștii atrag însă atenția că acest obicei poate avea efecte negative asupra modului în care comunicăm și percepem realitatea, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Potrivit psihologului Tessa West, profesor la Universitatea New York, citat de CNBC, utilizarea AI în astfel de contexte a crescut semnificativ în ultimii ani, odată cu apariția aplicațiilor de tip „companion AI” și a integrării tot mai frecvente a chatbot-urilor în viața de zi cu zi.
AI, tot mai folosit în relații și conflicte
Între 2022 și jumătatea anului 2025, numărul aplicațiilor de acest tip a crescut cu 700%. Sondajele arată că aproximativ șapte din zece tineri din generația Z folosesc inteligența artificială pentru a gestiona conflicte la locul de muncă. Același lucru se observă și în viața personală, unde aproape jumătate o folosesc în relații, inclusiv în decizii dificile precum despărțirile.
„AI-urile sunt concepute să ofere răspunsuri empatice, non-judicative și să valideze utilizatorul, ceea ce le face foarte atractive în conversații dificile”, explică psihologii.
Percepții deformate
Ei atrag însă atenția că această tendință poate distorsiona percepția asupra situațiilor reale. În multe cazuri, utilizatorii ajung să-și întărească propria versiune asupra unui conflict, fără a lua în calcul perspectiva celeilalte părți.
„Una dintre cele mai mari probleme în rezolvarea conflictelor este că oamenii nu ajung să cadă de acord asupra a ceea ce s-a întâmplat de fapt”, subliniază psihologul Tessa West.
Validare automată a utilizatorului
Specialista oferă exemplul unei situații de la locul de muncă: un angajat care se plânge că este supravegheat excesiv de către șef, în timp ce superiorul poate interpreta situația complet diferit, considerând că angajatul are nevoie de mai multă supraveghere din cauza greșelilor repetate.
Potrivit acesteia, chatbot-urile nu contestă de obicei versiunea utilizatorului, ci o validează, ceea ce poate duce la o percepție distorsionată și la decizii greșite în relațiile interpersonale.
„Nu ar fi foarte util un chatbot care îți spune: «Nu cred că s-a întâmplat chiar așa»”, afirmă West, explicând că sistemele sunt proiectate pentru a menține implicarea utilizatorului, nu pentru a-l contrazice.
„Riscăm să ne pierdem propria voce”
Pe lângă riscul de validare excesivă, psihologii avertizează că sfaturile oferite de AI sunt adesea prea generale și nu țin cont de contextul specific al relațiilor sau al mediului social în care apar conflictele.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
În plus, utilizarea constantă a inteligenței artificiale pentru redactarea mesajelor sau formularea răspunsurilor poate duce, în timp, la pierderea autenticității în comunicare.
„Pe măsură ce lăsăm AI să ne scrie emailurile, să ne completeze mesajele și să ne spună ce să răspundem, riscăm să ne pierdem propria voce”, avertizează West.
Ea mai atrage atenția că, dacă ceilalți suspectează utilizarea AI în conversații, reacția poate fi una negativă, chiar și atunci când nu este cazul, deoarece comunicarea este percepută ca fiind artificială.
Specialiștii spun că, deși inteligența artificială poate fi un instrument util, utilizarea ei excesivă în relații și conflicte poate afecta judecata, autenticitatea și modul în care suntem percepuți de ceilalți.
