Serviciul de Informații și Securitate al Ministerului Apărării din Letonia a publicat recent un set de recomandări privind identificarea posibililor spioni și sabotori ruși.
În raportul anual, serviciul subliniază că misiunile acestor grupuri includ: monitorizarea infrastructurii critice, a facilităților și unităților militare, precum și a altor structuri strategice; desfășurarea de acțiuni subversive; eliminarea unor persoane cu influență socială ridicată; analizarea situației sociale din țara vizată; și incitarea la instabilitate împotriva autorităților existente, potrivit stiripesurse.
Agenții pot fi recunoscuți prin aspectul lor fizic și echipamentul pe care îl poartă, notează autoritățile letone. Aceștia pot fi îmbrăcați în haine paramilitare, sportive sau de drumeție, adesea completate cu echipamente speciale (precum rucsacuri tactice, hamuri, truse medicale). Alte trăsături potențiale includ coafuri scurte, aspect neîngrijit, igienă precară, constituție atletică și posesia de documente din state ostile (posibil mai multe pașapoarte) ori valută străină, se arată pe site-ul thebalticsentinel.
Ce au mereu spionii ruși asupra lor
De asemenea, spionii transportă frecvent provizii și echipamente specifice pentru supraviețuire în condiții dificile, precum aparate radio, hărți, instrumente de navigație, unelte speciale și, posibil, arme.
Locuințele acestor persoane pot ridica suspiciuni. Grupurile se retrag adesea în zone izolate, în apropierea pădurilor sau a apelor, chiar dacă nu par a fi turiști. Pot fi găzduiți în clădiri abandonate sau locuiesc cu persoane singure ori aflate în situații sociale vulnerabile, mai notează raportul.
Serviciul de Informații leton avertizează că comportamentul spionilor ruși poate trăda prezența lor în locuri publice. Printre semnele specifice se numără lipsa orientării în zonele locale, deplasarea în stil militar, observarea atentă a împrejurimilor, întrebări despre opinii politice, necunoașterea limbii sau a dialectelor locale și achiziționarea de provizii în cantități mari. De asemenea, aceștia pot pretinde că fac parte din organizații umanitare precum ONU sau Crucea Roșie.
Spionii manifestă un interes crescut pentru obiective strategice, supraveghează infrastructura critică și încearcă să obțină acces la zone restricționate. Totuși, serviciile rusești sunt adaptabile, iar agenții pot să nu se încadreze în profilul clasic.
Statele baltice și Polonia, ținta mai multor atacuri
În Europa, multe acte de sabotaj au fost comise de localnici recrutați de serviciile ruse prin Telegram, contra unor sume mici de bani.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
În ultimul an, statele baltice și Polonia au fost ținta unor acțiuni de sabotaj și spionaj atribuite serviciilor secrete ruse. În Letonia, au avut loc tentative de incendiere a Muzeului Ocupației și cazuri de spionaj în favoarea Rusiei, inclusiv colectarea de informații despre infrastructura critică.
În Estonia, 10 persoane au fost reținute pentru implicare în campanii de intimidare, iar un cetățean a fost condamnat la 15 ani pentru spionaj și incendiere. În Lituania, autoritățile au dejucat un sabotaj împotriva unui transport de ajutoare pentru Ucraina și au acuzat Rusia de incendierea unui depozit IKEA, atac executat de doi cetățeni ucraineni recrutați pentru 10.000 de euro și un BMW. În Polonia, un incendiu la un centru comercial din Varșovia a fost atribuit agenților ruși, recrutați prin Telegram.
