Pentru prima dată după ce Trump a preluat mandatul în SUA, liderii UE au participat la o reuniune dedicată apărării. În timp ce UE transmite Statelor Unite mesajul că “suntem pregătiți pentru împărțirea poverii”, există diferențe de opinie cu privire la modul în care se poate face acest lucru, scrie MILLIYET, potrivit stiripesurse.ro.
La summitul desfășurat la Bruxelles sub patronajul președintelui Consiliului European, António Costa, cele 27 de state membre nu au reuşit să cadă de acord cu privire la modul în care ar trebui organizată împărțirea poverii financiare. Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a subliniat că Europa acordă importanță relațiilor transatlantice și că UE recunoaște că trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Kallas a afirmat că națiunile europene se confruntă cu o alegere dificilă pentru a realiza acest lucru.
Citeşte şi: OpenAI a lansat noul său model de ‘raționament’, o3-mini – Stiripesurse.md
Pe de altă parte, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, care înainte de summit a reiterat mesajul “Groenlanda nu este de vânzare”, a subliniat că toate națiunile ar trebui să respecte drepturile de suveranitate ale țărilor terțe.
Problema Groenlandei
Prezent la reuniune, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aliații ar trebui să își majoreze cheltuielile pentru apărare cu mult peste 2%. Reamintind că această chestiune va fi decisă la summitul NATO din iunie, Rutte a spus că, în această perioadă, Europa ar trebui să își identifice deficiențele și să facă investițiile necesare. Referindu-se la problema Groenlandei, Rutte a afirmat: “Președintele Trump are dreptate, există îngrijorări de securitate privind regiunea arctică. Cu toate acestea, soluția la această problemă nu aparține doar Danemarcei. Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Canada și chiar și SUA vor trebui să contribuie mai mult. Lucrăm pentru a rezolva această problemă în cadrul NATO”, a spus el.
Din interiorul UE?
Președintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că noua administrație americană și Rusia forțează continentul european să își asume mai multă responsabilitate pentru securitate. Macron a reamintit că Europa este conștientă de măsurile pe care trebuie să le ia pentru a împărți povara cu SUA și că există chiar mai multe rapoarte pe această temă. Cu toate acestea, afirmând că nu este deocamdată clar cum vor fi finanțate aceste proiecte, Macron a spus că se va lucra la diferite modele de finanțare.
Pe lângă disputele privind modul de finanțare a cheltuielilor de apărare ale Europei în faţa amenințării rusești, există, de asemenea, diferențe de opinie cu privire la sursa din care ar trebui să fie achiziționate echipamentele de apărare. În timp ce Macron susține că UE ar trebui să acorde prioritate propriei industrii de apărare, Italia și Germania nu împărtășesc același punct de vedere. Acestea două consideră că țările europene ar trebui să continue să își acopere nevoile de apărare din SUA și să câștige încrederea administraţiei de la Washington, pe când țări precum Franța, Spania, Portugalia și Suedia cred că UE ar trebui să își consolideze propria industrie de apărare. Macron a subliniat că este vital pentru autonomia strategică a Europei ca aceasta să își acopere lipsurile prin susținerea propriei industrii de apărare.
Schimbare de mentalitate
Europa dorește să împartă povara cu SUA. Cu toate acestea, în timp ce unele țări doresc să facă acest lucru fără a defavoriza bunăstarea socială, altele doresc revigorarea puternică a industriei de apărare a UE. Uniunea trece cu siguranță printr-o schimbare de mentalitate în ceea ce privește problemele de apărare și de securitate. Cu toate acestea, succesul acestui proces va depinde în mare măsură de alegerile politice la nivel național.
“Să intervină Banca Europeană de Investiții”
Modul în care țările UE – care se confruntă cu probleme legate de deficitul bugetar, datoria publică și creșterea economică – își vor finanța cheltuielile de apărare a fost un subiect amplu dezbătut. Prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo, a propus utilizarea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru finanțarea cheltuielilor de apărare. Ţări precum Germania, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Croația, Spania și Italia, care au sprijinit propunerea Finlandei, au susținut că BEI ar putea finanța nevoile de apărare ale UE prin emiterea de obligațiuni de apărare pe piețele internaționale. Cu toate acestea, țări neutre precum Austria, Irlanda și Malta au opinat că finanţarea industriei apărării de către Banca Europeană de Investiții ar putea pune în pericol ratingul de credit al BEI.
Modul în care țări non-UE precum Regatul Unit, Norvegia și Turcia ar beneficia de finanțarea BEI este o altă problemă.
