Curtea Supremă a Statelor Unite a casat luni o sentinţă a unei instanţe inferioare care permitea reluarea unui proces împotriva băncii centrale a Iranului, pentru daune de 1,68 miliarde de dolari pretinse de familiile unor militari americani, transmite Reuters, potrivit agerpres.
O nouă lege federală americană, promulgată de preşedintele Donald Trump în decembrie anul trecut, ar fi permis familiilor unor infanterişti marini ucişi în 1983 în urma unui atentat sinucigaş cu explozivi, într-o cazarmă din Liban.
Citește și : Marea Britanie poate continua relaţia cu Huawei fără să compromită legăturile cu SUA
Bank Markazi – banca centrală iraniană – şi două bănci din Luxemburg şi Italia au contestat decizia instanţei inferioare conform căreia familiile puteau cere confiscarea unor active din afara SUA. Magistraţii le-au indicat reclamanţilor să se prevaleze de legea care le-ar fi dat acces la fonduri.
În cadrul National Defense Authorization Act (NDAA, legea autorizării apărării naţionale) au fost eliminate unele restricţii privind confiscarea judiciară a unor active din străinătate.
Curtea Supremă s-a pronunţat în contextul tensiunilor dintre Statele Unite şi Iran, după ce preşedintele Trump a autorizat un atac cu dronă la Bagdad, în urma căruia a fost ucis, pe 3 ianuarie generalul iranian Qassem Suleimani. Ulterior, Iranul a lansat rachete asupra unor baze din Irak unde se aflau militari americani.
Atentatul din 1983, pentru care s-a folosit un autovehicul încărcat cu explozivi, s-a soldat cu moartea a 241 de membri ai forţelor armate ale SUA. Familiile celor ucişi au fost considerate de o curte federală din Washington victime ale terorismului susţinut de stat şi au primit dreptul la despăgubiri în valoare de 3,8 miliarde de dolari. În 2013, acestea au încercat să execute silit venituri din obligaţiuni ale Bank Markazi, procesate de Clearstream Banking din Luxemburg şi de Banca UBAE din Italia.
Litigiul se bazează pe Foreign Sovereign Immunities Act (FSIA, legea imunităţilor suverane străine) din 1976, care exonerează în general guvernele altor ţări de răspunderea civilă în instanţe americane, cu unele excepţii, cum ar fi cele pentru daunele solicitate de la ţări desemnate de Statele Unite ca susţinătoare ale terorismului.
Citește și : Ţările care au avut cetăţeni la bordul avionului doborât de iranieni vor discuta o posibilă acţiune pe plan legal
O instanţă federală a respins cererile familiilor militarilor, considerând că activele vizate se află în Luxemburg, deci conform FSIA nu pot fi confiscate. În 2017, un tribunal de nivel superior – al doilea circuit de curţi de apel, cu sediul la New York – nu a fost de acord cu decizia, ceea ce a permis reluarea procesului. Bank Markazi a făcut apel la Curtea Supremă împotriva hotărârii de la New York, argumentând că aceasta încalcă legislaţia internaţională şi sunt expuse astfel şi activele unor companii americane, care ar pute fi tratate pe bază de reciprocitate în justiţia altor ţări.
Administraţia Trump consideră că FSIA nu permite confiscarea unor active guvernamentale americane în alte ţări, însă a recomandat judecătorilor să retrimită cazul la instanţele inferioare, pentru a fi analizate efectele NDAA.
