Vremea rece nu provoacă direct boli, însă favorizează contexte care duc la mai multe infecții respiratorii în sezonul de iarnă.
Vremea rece a fost mult timp învinuită pentru apariția răcelilor și a gripei, însă știința modernă oferă o imagine mai complexă. Deși îmbolnăvirile ating adesea un vârf iarna, temperaturile scăzute, în sine, nu provoacă infecții. În schimb, vremea rece creează condiții care favorizează răspândirea virusurilor și slăbesc primele linii de apărare ale organismului, informează ScienceAlert, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Bolile respiratorii precum răceala și gripa sunt cauzate de virusuri, inclusiv rinovirusuri și virusuri gripale. Acești agenți patogeni se transmit prin picături respiratorii și contact apropiat între persoane, indiferent de temperatura de afară. Totuși, ratele de infectare cresc constant în lunile reci, mai ales în regiunile temperate. Această creștere sezonieră este legată de modul în care virusurile se comportă în medii reci și uscate. Cercetările arată că multe virusuri respiratorii supraviețuiesc mai mult și își păstrează capacitatea de infectare în condiții de temperaturi scăzute și umiditate redusă.
Aerul uscat face ca picăturile respiratorii să se evapore rapid, transformându-le în particule mai mici care rămân mai mult timp în aer. Acest lucru crește probabilitatea ca alte persoane să inhaleze particule care conțin virusuri. De asemenea, eerul rece scade temperatura din interiorul nasului și al căilor respiratorii, declanșând vasoconstricția, adică reducerea fluxului sanguin. Un flux sanguin mai redus în țesuturile nazale slăbește răspunsurile imunitare locale, care în mod normal opresc virusurile în stadiile incipiente. Stresul asociat frigului poate afecta suplimentar funcționarea căilor respiratorii, facilitând instalarea infecției după expunere.
Comportamentul uman în sezonul rece joacă un rol major în răspândirea virusurilor. Oamenii petrec mai mult timp în interior, adesea în spații aglomerate și slab ventilate, unde virusurile se pot acumula în aer. Încălzirea interioară usucă aerul, reducând eficiența mucusului care, în mod normal, captează și elimină agenții patogeni. Expunerea redusă la soare iarna duce la scăderea producției de vitamina D, implicată în reglarea sistemului imunitar. Persoanele cu astm sau rinită alergică pot fi deosebit de vulnerabile, deoarece frigul le poate agrava simptomele și intensifica infecțiile.
Vremea rece contribuie la creșterea riscului de îmbolnăvire, dar nu provoacă boala în mod direct. Ea ajută virusurile să supraviețuiască, să se răspândească și să depășească apărarea slăbită a organismului. Îmbunătățirea ventilației, menținerea unei umidități adecvate în interior și susținerea sănătății imunitare sunt strategii mai eficiente decât evitarea frigului în sine.
