De la altare la arme: Rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în susținerea agresiunii asupra Ucrainei
În contextul actual al războiului din Ucraina, religia a fost transformată într-un instrument puternic de manipulare și influență, folosit de Rusia pentru a-și consolida controlul asupra regiunilor ocupate și pentru a promova ideologia sa. Potrivit lui Viktor Yelensky, șeful Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertatea de Conștiință, Biserica Ortodoxă Rusă, sub conducerea Patriarhului Kirill, a devenit un actor major în susținerea regimului rus și în promovarea unui mesaj religios care este, în esență, contrar învățăturii creștine ortodoxe tradiționale.
Yelensky subliniază că, de-a lungul secolelor, Biserica Moscovei a reușit să capteze și să manipuleze masele printr-o propagandă bine pusă la punct, care demonizează tot ce este occidental și ne-rus. Acest mesaj a fost folosit pentru a consolida puterea regimului rus și pentru a crea o viziune distorsionată asupra ortodoxiei, în care doar modelul rus al acestei religii este acceptat, iar orice altă variantă, cum ar fi ortodoxia greacă sau armeană, este considerată „suspectă”, potrivit digi24.ro.
Una dintre cele mai controversate declarații ale Bisericii Ortodoxe Ruse a fost legată de susținerea militarilor ruși uciși în războiul din Ucraina, fiind afirmat că aceștia vor primi „viață veșnică” pentru sacrificiul lor. Yelensky atrage atenția că astfel de afirmații sunt profund incompatibile cu principiile creștinismului ortodox, care promovează pacea, viața și fraternitatea. Potrivit acestuia, acest tip de retorică este similar cu ideologia jihadiștilor, fiind o distorsionare a valorilor fundamentale ale religiei creștine.
În ciuda acestor critici, influența Bisericii Ortodoxe Ruse rămâne puternică în unele părți ale Ucrainei, în special în regiunile ocupate. Yelensky explică faptul că, în ciuda presiunilor interne din partea unor preoți ucraineni care cer independența față de Moscova, Patriarhia Moscovei continuă să își exercite influența asupra Bisericii Ortodoxe Ucraineană. Unii preoți din Ucraina, în special din regiunile apropiate de granița cu Rusia, rămân loiali Moscovei din cauze tradiționale și din inerția unor vechi obiceiuri religioase, dar și dintr-o anumită reticență față de schimbările politice și religioase impuse de statul ucrainean.
De asemenea, Yelensky subliniază că Ucraina nu dorește să impună o nouă doctrină religioasă sau să schimbe obiceiurile liturgice ale minorităților religioase, ci doar să se asigure că Biserica Ortodoxă Ucraineană nu mai este sub influența Moscovei. Legea recent aprobată în Ucraina interzice activitățile bisericii care susțin regimul lui Putin, ceea ce reflectă intenția clară a Ucrainei de a se distanța de controlul religios al Rusiei.
În ceea ce privește minoritatea română din Ucraina, Yelensky a propus crearea unui vicariat subordonat Mitropolitului Kievului pentru a servi interesele etnicilor români din Ucraina, o soluție care ar respecta tradițiile liturgice ale acestora, dar care ar asigura totodată independența față de Biserica Ortodoxă Rusă. Acesta consideră că o astfel de măsură ar întări relațiile dintre Ucraina și România și ar asigura o mai bună integrare a minorității române în structura religioasă ucraineană.
În ciuda provocărilor și a opoziției din partea unor segmente ale bisericii, Yelensky rămâne optimist cu privire la viitorul Bisericii Ortodoxe Ucraineană și al libertății religioase în Ucraina. El subliniază că războiul a demonstrat clar cât de important este ca religia să rămână un instrument al libertății și demnității umane, nu un mijloc de manipulare politică. În acest sens, el îndeamnă la o reconsolidare a valorilor creștine autentice, bazate pe pace, iubire și respect pentru viața umană, în contrast cu ideologia promovată de regimul rus.
