Decizie ciudată a CEDO – Grecia, condamnată pentru că a publicat numele unor prostituate cu HIV cercetate penal
Grecia a fost condamnată marţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că le-a impus teste HIV unor prostituate şi a făcut publice identităţile şi datele lor medicale, CEDO concluzionând că a fost vorba despre o ‘ingerinţă disproporţionată’ în viaţa lor privată, informează AFP și Agerpres.
Statul grec va trebui să le plătească în total 70.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale celor patru reclamante, se arată în comunicatul instanţei de la Strasbourg, potrivit stiripesurse.
Citește și : Moldova va avea un minister al Apărării Naționale. Instituția va fi redenumită, exact ca în România
Acesta a stabilit, cu votul unanim al celor şapte judecători, că statul grec se face vinovat de încălcarea articolului 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului, referitor la dreptul la respectarea vieţii private.
Aveau SIDA, dar practicau prostituția
Reclamantele, care au cetăţenie greacă, au fost arestate în cursul unei operaţiuni a poliţei în 2012 şi supuse ‘unui examen medical de depistare de boli cu transmisie sexuală’, în primul rând recoltării de sânge ‘care le-a confirmat seropozitivitatea’, menţionează comunicatul CEDO.
Femeile au fost acuzate de tentativă de ‘inducere a unui prejudiciu corporal grav cu intenţie’, iar un procuror a ordonat publicarea numelor şi fotografiilor lor, cu menţionarea seropozitivităţii lor, precum şi a motivului urmării penale care le viza.
Ordonanţa procurorului a fost postată online şi publicarea acestor date a făcut atunci obiectul unei acoperiri mediatice intense, menţionează CEDO.
În decizia sa, Curtea consideră că recoltarea de sânge pentru testul HIV a constituit o ‘ingerinţă în viaţa privată’ a două reclamante, dat fiind că ‘niciuna din dispoziţiile legale’ invocate de guvernul grec nu justifica să le fie impus acest test.
Citește și : CNA o scoate ‘basma-curată’ pe Maia Sandu: ‘Premiul NU este cadou’
Judecătorii CEDO au mai conchis că statul grec a încălcat Convenţia prin publicarea identităţilor şi datelor medicale ale celor patru prostituate, atât timp cât procurorul ‘nu a căutat dacă puteau fi luate alte măsuri, potrivite să le asigure o mai mică expunere reclamantelor’.
În plus, reclamantele nu au putut la momentul respectiv să conteste ordonanţa procurorului, posibilitatea de a face apel fiind ‘introdusă în legislaţie doar în urma evenimentelor care au dat loc plângerilor actuale’, a mai arătat CEDO.
