Deputaţii ruşi au votat marţi pentru introducerea pedepsei cu închisoarea pe viaţă pentru trădare, parte a unei campanii mai ample de a spori pedepsele împotriva persoanelor percepute drept trădători, informează Reuters, potrivit agerpres.
Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a adoptat de asemenea sporirea sentinţelor maxime pentru o serie de fapte de terorism şi sabotaj şi a introdus o nouă lege ce pedepseşte cu până la 5 ani de închisoare persoanele care ajută la punerea în aplicare a deciziilor legale ale organizaţiilor internaţionale. Aceasta din urmă măsură este un răspuns direct la mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin în legătură cu deportarea copiilor ucraineni în Rusia.
Citește și : Putin a vizitat cartierul general militar din regiunea ucraineană Herson
Amendamentele, care trebuie să fie votate şi de Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, înainte de a putea fi promulgate de preşedintele Vladimir Putin, survin în cadrul campaniei autorităţilor ruse de a reduce la tăcere puţinele voci ale opoziţiei ce au rămas în Rusia. Sentinţa maximă pentru trădare era până acum de 20 de ani de închisoare.
Luni, un tribunal moscovit l-a condamnat pe opozantul Vladimir Kara-Murza la 25 de ani de detenţie pentru mai multe capete de acuzare, printre care cea de ”înaltă trădare”, la finalul unui un dosar devenit emblematic pentru represiunea din Rusia de la începutul ofensivei sale în Ucraina. La finalul unui proces cu uşile închise, tribunalul a anunţat că l-a găsit pe Kara-Murza vinovat de ”înaltă trădare”, difuzare de ”informaţii false” despre armata rusă şi activitate ilegală pentru o organizaţie ”indezirabilă”. În consecinţă, el a fost condamnat la o pedeapsă cumulată de 25 de ani de detenţie într-o colonie penitenciară cu regim sever, aşa cum ceruse Parchetul rus.
Aflat în arest preventiv din aprilie 2022, Vladimir Kara-Murza a fost aproape de a muri de două ori, în 2015 şi 2017, în urma unor otrăviri de care el a acuzat puterea din Rusia. Kara-Murza a pledat în SUA, Europa şi Canada pentru adoptarea de sancţiuni împotriva responsabililor ruşi care se fac vinovaţi de grave încălcări ale drepturilor omului, sancţiuni după exemplul ”legii Magniţki” din 2012.
Citește și : Rishi Sunak, anchetat pentru un posibil conflict de interese
Potrivit organizaţiei Human Rights Watch, Kremlinul foloseşte astfel de cazuri ”pentru a induce teama în poporul rus şi a eradica orice prilej al societăţii civile de a se mobiliza şi a se opune Kremlinului şi războiului său”.
Rusia susţine că asemenea legi sunt necesare pentru a proteja ţara de infiltrarea serviciilor de informaţii occidentale şi ucrainene.
