NATO se teme că nu va fi în măsură să contracareze o agresiune rusească în Est atât timp cât capacitatea sa militară ”s-a atrofiat” de la sfârşitul ”Războiului Rece”, scrie revista germană Der Spiegel, care se sprijină în afirmaţiile sale pe un raport confidenţial al Alianţei, relatează vineri AFP.
”Capacitatea NATO de a susţine la nivel logistic o consolidare rapidă în teritoriul foarte întins”, sub responsabilitatea Comandamentului suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), ”s-a atrofiat de la sfârşitul Războiului Rece”, potrivit raportului, despre care revista germană susţine că a făcut rost de un exemplar.
Conform aceluiaşi document, ”nu există o garanţie suficientă că însăşi forţa de reacţie rapidă (NRF, NATO Response Force) ar fi în măsură să reacţioneze rapid şi, dacă este nevoie, timp îndelungat”.
Raportul, care ar urma să fie discutat în curând de către miniştrii NATO, descrie astfel o organizaţie incapabilă să contracareze o eventuală agresiune militară rusească, din cauza în principal ”a unei structuri de comandă dispersate”, rezumă Der Spiegel, în extrase ce vor apărea în ediţia sa de sâmbătă.
Această slăbiciune nelinişteşte îndeosebi ţările baltice şi scandinave, vecine cu Rusia. ”Ştim că trebuie să adaptăm şi să modernizăm Alianţa şi structurile de comandă”, a declarat ministrul norvegian al apărării, dna Ine Eriksen Soreide, pentru Der Spiegel.
Preşedinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, a cerut deja în martie implantarea unui important centru de comandă al NATO pe flancul său estic, în contextul ”ameninţării crescânde dinspre Rusia”.
Relaţiile dintre Moscova şi NATO s-au degradat considerabil după anexarea Crimeii în 2014, apoi la începutul conflictului din estul Ucrainei, provocat de separatiştii proruşi.
Ca reacţie, Aliaţii au decis să-şi pună trupele în stare de alertă. NRF aproape că s-a dublat, ajungând la 40.000 de oameni. NATO a convenit, de asemenea, să-şi consolideze prezenţa militară în Est, desfăşurând patru batalioane începând din 2017 în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.
”Forţele NATO nu au fost de decenii atât de bine pregătite şi atât de capabile să se desfăşoare” cum sunt în prezent, a reacţionat o purtătoare de cuvânt a Alianţei, Oana Lungescu, refuzând să comenteze informaţiile revistei germane.
AFP precizează că Aliaţii au întrerupt practic orice cooperare cu Rusia, dar ei încearcă să menţină un dialog. În acest cadru, ambasadorii celor 29 de ţări ale NATO urmează să se întâlnească cu omologul lor rus, Alexandr Gruşko, pe 26 octombrie la Bruxelles.
