Peste 55% dintre primăriile din Republica Moldova activează în localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori, contrar prevederilor legale privind crearea primăriilor la o populație mai mare de această limită. Diana Chiriac, șefa Direcției administrație publică locală din cadrul Guvernului, a vorbit în platoul de la Moldova 1 despre stadiul actual al reformei de amalgamare voluntară.
„Interesul primarilor a crescut abia în februarie 2024. Dacă vorbim de cifre, cunoașteți deja că avem două clustere amalgamate. Este unul la nord și unu la sud. Fălești, Călmenești, Chetriș și Hâncești. La sud – orașul Leova, împreună cu trei primării, respectiv avem Sărma, Tochile-Răducani și Sărată-Răzeși. În data de 16 noiembrie avem alegeri locale anticipate în aceste localități, care își vor alege un singur primar”, a declarat Diana Chiriac.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Guvernul a creat o platformă interactivă pentru a asigura transparența procesului și a oferi resurse primăriilor interesate de amalgamare. Totodată, Diana Chiriac a ținut să menționeze că „autoritățile publice locale decid de sine stătător dacă intră în acest proces și dacă utilizează sau nu acest instrument”.
„Avem o pagină: amalgamarea.gov.md. Veți găsi aici acea hartă interactivă care arată interesul primăriilor față de acest proces de amalgamare voluntară”, a subliniat șefa de direcție, exprimând sprijinul autorităților centrale pentru această reformă.
Potrivit Dianei Chiriac, planul guvernamental cuprinde o abordare strategică, structurată pe etape, care va fi ajustată în funcție de rezultatele obținute până în 2026.
„Reforma este împărțită în două etape: 2023–2026 și din 2026 până în 2030. Respectiv, în 2026 Guvernul va veni cu noi scenarii pentru implementarea acestei reforme”. „Important este să se înțeleagă că este o reformă pentru autoritățile publice locale de nivelul întâi”, a conchis șefa Direcției administrație publică locală din cadrul Guvernului.
Amalgamarea voluntară este un proces de comasare benevolă a două sau a mai multe unități administrativ-teritoriale de nivel întâi, în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea procedurilor prevăzute de legislație, pentru a forma o singură unitate administrativă.
Scopul inițiativelor este formarea unor unități administrativ-teritoriale consolidate, pentru a facilita accesul populației la servicii publice, anticipând atragerea investițiilor directe și accesul la fonduri europene în infrastructura locală, precum sisteme de aprovizionare cu apă, drumuri, canalizare, salubrizare.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În 2015, 40% dintre primării aveau până la 1.500 de locuitori. Astăzi, pe fundalul descreșterii populației, rata acestora depășește 52%, iar fiecare a treia primărie are mai puțin de 1.000 de locuitori.
Până acum, 34 de primării a lansat procedura de amalgamare voluntară sau circa 3.8% din totalul celor 898 câte există în R. Moldova.
