Două femei care au răspândit zvonul conform căruia Brigitte Macron ar fi o persoană transgender,judecate în Franţa
Două femei care au răspândit în mediul online zvonul potrivit căruia prima-doamnă a Franţei, Brigitte Macron, ar fi o persoană transgender, urmează să fie judecate miercuri după-amiază, la Paris, sub acuzaţia de defăimare, transmite AFP.
Soţia şefului statului nu va participa la audiere şi va fi reprezentată de avocatul său, Jean Ennochi, după cum a declarat acesta pentru AFP, potrivit stiripesurse.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
Nici avocatul, nici persoane din anturajul lui Brigitte Macron nu au dorit să facă comentarii înainte de proces.
Cele două femei, dintre care una care se autointitulează “medium”, iar cealaltă “jurnalist independent”, au postat pe Youtube în decembrie 2021 o ipoteză calificată drept “complet neverosimilă” de către prima-doamnă. Potrivit acestei teorii, Brigitte Macron, născută Trogneux, nu ar fi existat niciodată, iar fratele său, Jean-Claude Trogneux, ar fi preluat această identitate după o schimbare de sex.
Potrivit acestei teorii, care a reapărut cu regularitate pe reţelele de socializare de la alegerea lui Emmanuel Macron în 2017, o vastă conspiraţie s-ar afla la mijloc pentru a ascunde această schimbare de stare civilă. Zvonul a dus, de asemenea, la lansarea unor acuzaţii mai grave, de pedofilie, la adresa primei-doamne a Franţei.
Informaţia falsă a ajuns la un public mai larg după publicarea videoclipului pe Youtube şi chiar s-a răspândit la nivel internaţional – cel mai recent în Statele Unite, unde a devenit virală în rândul extremei drepte, în plină campanie prezidenţială.
În interviul de patru ore difuzat pe Youtube, cele două femei au prezentat fotografii ale lui Brigitte Macron şi ale familiei acesteia, au vorbit despre operaţii chirurgicale pe care le-ar fi suferit, au afirmat că prima-doamnă nu este mama celor trei copii ai săi şi au oferit informaţii personale despre fratele său.
Brigitte Macron a depus o plângere pentru defăimare publică, constituindu-se parte civilă la 31 ianuarie 2022, ceea ce a condus la trimiterea (cvasi-automată, în temeiul legislaţiei presei) a celor două femei în faţa instanţei penale.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
O altă acţiune civilă, pentru încălcarea dreptului la viaţă privată şi încălcarea dreptului la propria imagine, a fost anulată în 2023 de către justiţie, care a decis că faptele denunţate constituie defăimare.
Mai multe femei implicate în politică din întreaga lume au fost deja victimele unor informaţii cu caracter transfob, printre care fosta primă-doamnă a Statelor Unite Michelle Obama, actuala vicepreşedintă a Statelor Unite, Kamala Harris, şi fostul premier al Noii Zeelande Jacinda Ardern, notează AFP.
