În afară de cei 700 de observatori “umani” ai săi, misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a desfăşurat în Ucraina o întreagă armată de drone cu rază mică, medie şi lungă, pentru a supraveghea un conflict care a făcut în patru ani peste 10.000 de morţi, relatează joi AFP, potrivit agerpres.
Dronele zboară noaptea şi se deplasează cu peste 200 de km/oră în zonele cele mai riscante. Cele mai performante dintre aceste aparate sunt Camcopter S-100, veritabile mini-elicoptere teleghidate, cu o rază de 160 de kilometri, capabile să zboare până la şase ore neîntrerupt, cu o viteză de 240 de km/oră.
Citeşte şi: Fostul preşedinte brazilian este cu un pas în puşcărie
Aceste aparate albe cu sigla albastră “OSCE” decolează de pe un teren din Stepanivka, sat situat la circa 30 de km de linia frontului între separatiştii proruşi şi armata ucraineană. Echipate cu două camere video, dronele Camcopter S-100 transmit imagini de foarte înaltă calitate în timp real.
Asamblate de societatea austriacă Schiebel, aceste aparate de recunoaştere, care costă peste un milion de euro bucata, sunt deja folosite de mai multe armate, printre care marina franceză.
În Ucraina, ele ajută la reperarea de arme grele, tancuri şi rachete interzise de-a lungul liniei frontului, în virtutea acordurilor de pace de la Minsk, pe care cele două părţi de acuză reciproc că le încalcă.
OSCE a suspendat utilizarea acestor aparate în august 2016, la scurt timp după ce a pierdut, în decurs de o săptămână, două dintre dronele sale pe teritoriile separatiste, în timpul unei escaladări a violenţelor în acest teritoriu. O relativă acalmie pe front a permis reîntoarcerea dronelor cu rază lungă, care să completeze munca celor cu rază mică şi medie, ce nu au încetat să zboare.
Citeşte şi: Cadou de Paşte. SUA pregătesc sancţiuni dure pentru oligarhii ruşi
Un atu preţios, aceste aparate vor putea lua imagini “pe timp de noapte”, atunci când patrulele de observatori nu ies de la bazele lor din motive de securitate, potrivit comunicatului OSCE care anunţă revenirea lor.
Dronele trebuie să permită “controlarea situaţiei îndeaproape, în special în zonele greu accesibile pentru patrule la sol sau atunci când observatorii suferă restricţii, ameninţări sau se află în situaţii de risc”, a explicat pentru presă şeful-adjunct al misiunii, Alexander Hug.
El şi-a exprimat speranţa că părţile beligerante nu vor mai împiedica funcţionarea acestor aparate, amintind în acest sens de “o serie de ingerinţe” în funcţionarea dronelor, printre care “bruierea”, “tiruri de rachete sol-aer” care au doborât în trecut cel puţin trei dintre aceste drone.
