Zidul Berlinului, care a căzut în bucurie şi în lacrimi în 1989, urmează să fie reconstruit aproape 30 de ani mai târziu, în parte, temporar, în vederea încheierii unui proiect faraonic al unui cineast rus cu privire la totalitarism, relatează AFP, conform news.ro.
Acest ”oraş în oraş”, delimitat de o incintă ce recreează un stat poliţienesc ca fosta Republică Democratică Germană (RDG), urmează să găzduiască premiera mondială a ”DAU”, o enigmatică continuare a unor filme începute în urmă cu 15 ani de Ilia Hrjanovski, în vârstă de 43 de ani.
Citește și: Demisie surprinzătoare în guvernul francez. Unul dintre cei mai populari miniștri a renunțat la funcție
Începând din 12 octombrie şi până pe 9 noiembrie, vizitatorii vor primi o viză de intrare – contra cost – pentru a pătrunde în centrul capitalei germane şi îşi vor lăsa telefoanele mobile unor grăniceri nedispuşi la compromisuri.
Edificarea acestui micro-oraş, alcătuit din 900 de secţiuni de ziduri cu înălţimea de 3,60 metri, este supusă autorizării autorităţilor locale, însă organizatorii s-au arătat optimişti, marţi, în faţa presei.
”E pe drum”, a dat asigurări marţi Thomas Oberender, directorul Festivalului Berliner Festspiele, care consideră cu nu este vorba doar despre ”o premieră de film, ci despre un amestec de experienţă socială, artistică” şi chiar aritecturală.
Obiectivul nu este crearea ”unei versiuni Disney a RDG”, ci provocarea ”unei dezbateri politice şi sociale despre libertate şi totalitarism, supraveghere, coexistenţa şiidentitatea naţională”, decriptează gazdele berlineze ale acestui proiect controversat.
”EVENIMENT MONDIAL”
Ridicată cu 6,6 milioane de euro, lucrarea urmează să vadă lumina zilei în parte pe bulevardul Unter den Linden, fosta vitrină a regimului comunist, înainte să fie distrus în mod simbolic cu ocazia celei de a 29-a aniversări a căderii Zidului care a despicat Berlinul şi i-a despărţit pe locuitorii lui timp de 28 de ani.
”Din respect faţă de victimele care au trăit în mod real această situaţie, ar trebui să stăm departe de toate astea”, a criticat Sabina Bangert, o alasă a Verzilor la Berlin, în cotidianul Tagesspiegel.
Citește și: În sfârșit, s-a aflat unde și cu cine și-a petrecut Vladimir Putin vacanța de vară
Însă alţi reprezentanţi se entuziasmează, precum ministrul conservator al Culturii Monika Grütters, ”absolut convinsă că va fi un eveniment mondial”.
Nu este vorba despre o proiecţie clasică, potrivit puţinelor detalii comunicate, iar spectatorii îşi vor schimba telefoanele mobile cu un dispozitiv digital fără conexiune, care-i va ghida într-o ”descoperire personalizată”.
În afară de Ilia Hrjanovski, la proiect iau parte dirijorul grec Teodor Currentzis, compozitorul Brian Eno, artista Marina Abramovic, trupa Massive Attack şi, porivit agenţiei DPA, celebrul artist anonim graffiti Bansky.
“DAU-Libertate” – evenimentul berlinez ar urma să fie precedat de ”DAU-Egalitate” – prevăzut la Paris, iar apoi ”DAU-Fraternitate” la începutul lui 2019 la Londra – toate organizate de omul de afaceri şi filantropul rus Sergehei Adoniev, care s-a instalat în capitala britanică.
ACTORI IZOLAŢI
Ieşit din comun şi realizat în cel mai mare secret, acest proiect viza la origine să povestească viaţa laureatului sovietic al Nobelului pentru Fizică Lev Landau (1908-1968), supranumit ”Dau” – un activist al amorului liber şi încarcerat în timpul unor epurări staliniste.
Începute în 2005, filmările s-au transformat într-o experienţă ”brutală şi barocă”, potrivit revistei Caravan, după ce creatorul său a decis să închidă câteva sute de actori amatori într-o reconstituire a Rusiei totalitare instalate în Ucraina.
În perioada 2009-2011 li s-a cerut să trăiască ca în URSS – de la lenjerie de corp aspră, la hrană la conservă, plătită în ruble – fără să poată să folosească telefonul mobil, reţele de socializare sau cuvinte moderne, riscând, altfel, să fie amendaţi.
”S-au îndrăgostit, şi-au trădat prietenii, şi-au înşelat partenerii, au trăit experienţe, au fost arestaţi, au făcut copii, au îmbătrânit”, afirmă creatorii evenimentului.
Scopul era să li se filmeze interacţiunile spontane ”peste tot şi tot timpul”, potrivit regizorului Jürgen Jürges, care a petrecut trei ani pe platou.
După ce a adunat peste 700 de ore de ”rushes”, Hrjanovski i-a pus pe neonazişti să distrugă acest oraş fals, potrivit presei, şi a filmat 13 pelicule şi mai multe serii, transformând filmul biografic iniţial într-un proiect multimedia monumental.
