Armata israeliană a aprobat noi ordine de recrutare pentru 7000 de membri ai comunităţii evreilor ultrareligioşi, un subiect extrem de sensibil în această ţară, în contextul în care efectivele armatei sunt sub presiune după mai bine de un an de război în Gaza, relatează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
Ministrul apărării, Yoav Gallant, “a aprobat recomandarea armatei de a emite 7000 de noi ordine în procesul de evaluare a ultrareligioşilor eligibili pentru înrolare”, pe lângă cele 3000 de ordine emise în iulie, au anunţat luni forţele armate israeliene într-un comunicat.
Aceste chemări la efectuarea serviciului militar obligatoriu de 32 de luni pentru bărbaţi, care vor fi trimise “în zilele următoare”, au ca obiectiv “realizarea obiectivelor de recrutare”, a adăugat armata.
Israelul poartă de un an un război pe mai multe fronturi, în special împotriva mişcării palestiniene islamiste Hamas în Gaza şi a mişcării şiite Hezbollah în Liban, care s-a soldat cu cel puţin 780 de morţi şi 4.500 de răniţi printre soldaţii săi. Războiul îşi pune amprenta şi asupra celor aproximativ 300.000 de rezervişti rechemaţi de la atacul sângeros al Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023.
Atacul de anul trecut a dus la moartea a 1206 persoane, în principal civili, potrivit unei numărători a AFP bazate pe date oficiale israeliene, inclusiv ostatici ucişi sau morţi în captivitate. În represalii, armata israeliană a lansat o ofensivă distructivă în Gaza care a provocat 43.391 de morţi, majoritatea civili, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Sănătăţii al Hamas.
Recrutarea evreilor ultrareligioşi se află în centrul dezbaterii publice, în contextul în care partidele ultrareligioase sunt membri-cheie ai coaliţiei premierului Benjamin Netanyahu.
Aceştia reprezintă aproximativ 14% din populaţia evreiască a Israelului, sau aproape 1,3 milioane de oameni, şi circa 66.000 de bărbaţi de vârstă militară beneficiază de scutire pentru că se dedică studiului textelor sacre ale iudaismului, în conformitate cu o regulă stabilită la crearea Israelului, în 1948.
“Haredimii” (“cei care se tem de Dumnezeu”, în ebraică), care au o interpretare strictă a legii religioase iudaice şi trăiesc adesea retraşi în comunităţile lor, consideră că studiul Torei protejează ţara la fel de mult ca armata. În iunie însă Curtea Supremă a dispus recrutarea de studenţi din şcolile talmudice, hotărând că guvernul nu îi poate scuti “în absenţa unui cadru legal adecvat”.
În 2018, problema recrutării acestora a generat o criză care a împins ţara către cinci alegeri legislative în patru ani, fără ca subiectul să fie închis.
