Lipsa de încredere în sistemele de sănătate, comunicarea deficitară și dezinformarea au contribuit la agravarea mai multor focare de boli infecțioase în prima jumătate a anului 2026.
Focarele de Ebola, hantavirus și difterie arată că succesul măsurilor de sănătate publică depinde nu doar de intervențiile medicale, ci și de încrederea comunităților în autorități și în personalul medical, scrie The Conversation.
Neîncrederea în sistemul medical, alimentată de zvonuri și dezinformare, a îngreunat controlul actualului focar de Ebola din Republica Democrată Congo (RDC), afectând identificarea cazurilor, accesul la îngrijiri medicale și eficiența măsurilor de sănătate publică.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
La sfârșitul lunii mai, unii locuitori din RDC au incendiat un cort al organizației Médecins Sans Frontières destinat cazurilor suspecte și confirmate de Ebola, ceea ce a determinat 18 persoane suspectate de infectare să părăsească centrul.
Incidentul a fost declanșat de decizia autorităților de a restricționa priveghiurile și de a prelua gestionarea înmormântărilor persoanelor suspectate că au murit de Ebola, din cauza riscului ridicat de transmitere a virusului prin contactul cu cadavrele și obiectele contaminate.
Deși Organizația Mondială a Sănătății a elaborat încă din 2014 protocoale pentru înmormântări sigure, care prevăd respectarea tradițiilor culturale și acordul familiilor, aplicarea lor depinde de încrederea comunităților în autorități și în personalul medical.
În zonele afectate, această încredere a lipsit, fapt reflectat atât de atacul asupra centrului de tratament, cât și de încercările unor familii de a recupera trupurile rudelor suspectate că au murit de Ebola.
Focarul recent de hantavirus de pe o navă de croazieră a demonstrat, încă o dată, că dezinformarea prosperă în absența unor mesaje de sănătate publică clare și transparente.
Mai mulți experți în sănătate publică din Statele Unite au susținut că Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au fost mai puțin vizibile, au comunicat mai lent și au avut o prezență internațională mai redusă decât în timpul focarelor anterioare.
La începutul epidemiei, oficialii de rang înalt ai CDC nu au apărut în emisiuni televizate și nu au acordat interviuri despre riscurile pentru populația americană. În acest vid informațional au intervenit influenceri și utilizatori ai rețelelor sociale care au răspândit informații false despre virus, inclusiv despre tratamente nevalidate.
Focarul recent de difterie din Australia reprezintă un alt exemplu al modului în care lipsa informațiilor poate submina răspunsul la o epidemie.
Localnicii s-au plâns că nu au primit informații esențiale despre boală, inclusiv despre cauzele și modalitățile de prevenire a acesteia. Difteria poate fi prevenită prin vaccinare, însă, în absența unei comunicări eficiente și a unor servicii medicale locale mai accesibile, oamenii pot deveni reticenți față de imunizare.
Cum poate fi restabilită încrederea populației în sistemul de sănătate
Autorii articolului subliniază că este esențial ca autoritățile să ofere explicații clare pentru deciziile adoptate, dar și să recunoască în mod deschis ceea ce nu este încă pe deplin cunoscut, inclusiv limitările politicilor aplicate și incertitudinile științifice.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
„Pe măsură ce aflăm mai multe despre o boală, mesajele de sănătate publică se pot schimba, iar acest lucru trebuie comunicat transparent și onest. Nu este vorba despre o răzgândire, ci despre faptul că știința evoluează, iar recomandările de sănătate publică trebuie să evolueze odată cu ea.
Lecțiile învățate din evenimente anterioare, precum pandemia de Covid, arată că conferințele de presă frecvente, actualizările pe rețelele sociale și dialogul direct cu publicul contribuie la consolidarea încrederii. De asemenea, sunt necesari mesageri diferiți și formate adaptate pentru diverse categorii de public”, potrivit The Conversation.
