Gena părului roșu devine tot mai comună în Europa, potrivit unui studiu publicat în revista Nature de cercetători de la Universitatea Harvard, care au analizat ADN-ul a aproape 16.000 de persoane de-a lungul a peste 10.000 de ani.
Descoperirile contrazic teoriile convenționale conform cărora oamenii s-au schimbat puțin evolutiv în ultimii 300.000 de ani, inclusiv prin creșterea numărului de roșcați. Cercetătorii au constatat că selecția genetică s-a accelerat după introducerea agriculturii. Diferite trăsături au devenit avantajoase pe măsură ce oamenii au trecut de la vânătoare la agricultură, notează Daily Mail.
„Cu aceste noi tehnici și cantități mari de date genomice antice, putem observa în timp real cum selecția modelează biologia”, a declarat primul autor al studiului, Ali Akbari.
Pe lângă părul roșu, studiul identifică mai multe alte trăsături aflate în creștere: tenul deschis, un risc mai mic de chelie, un ritm de mers mai rapid și o inteligență mai ridicată. Totodată, au crescut predispoziția la boala celiacă, imunitatea la HIV, rezistența la lepră, un risc mai mic de artrită reumatoidă și un procentaj mai mic de grăsime corporală.
Unele schimbări par logice. Altele sunt contraintuitive. Un exemplu: factorul de risc pentru intoleranța la gluten a crescut tocmai după ce oamenii au început să cultive grâu.
Cercetătorii de la Harvard recunosc că nu știu exact ce avantaj de supraviețuire oferă părul roșu în prezent. „Poate că era benefic acum 4.000 de ani. Sau poate că a venit la pachet cu o trăsătură mai importantă”, au explicat autorii studiului.
În ciuda tendinței de creștere, persoanele cu păr roșu rămân rare. Ele reprezintă mai puțin de 2% din populația globală.
Cercetătorii intenționează să repete studiul în Asia de Est, Africa de Est și America Centrală și de Sud. Ei speră că rezultatele vor contribui la prevenirea bolilor și la dezvoltarea unor noi medicamente de terapie genică.
„Dacă nu putem folosi ADN-ul străvechi pentru a studia cea mai importantă perioadă din evoluția umană, cel puțin putem studia presiunile selective din perioadele mai recente”, a declarat geneticianul David Reich de la Harvard.
