Un referendum va fi organizat din 20 până în 22 aprilie în Egipt cu privire la o revizuire constituţională pentru a-i permite lui Abdel Fattah al-Sissi să rămână preşedinte peste durata mandatului său, a anunţat miercuri Autoritatea naţională pentru alegeri, citată de AFP, scrie Agerpres.
Acest anunţ, făcut de preşedintele acestui organism public, Lachine Ibrahim, în cadrul unei conferinţe de presă, survine la o zi după votul din parlament în favoarea acestei revizuiri. Ea urmează să-i permită lui Al-Sissi să se poată menţine la putere până în 2030, deşi mandatul său actual se încheie în 2022.
Citește și : Partidul Brexit, condus de Farage, pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare (sondaj)
‘Referendumul va avea loc în Egipt sâmbătă, 20 aprilie, duminică -21 – şi luni -22 aprilie’, a precizat Ibrahim. Consultarea populară va avea loc în perioada 19-21 aprilie pentru egiptenii din străinătate, a adăugat el.
Amendamentul la art.140 al Constituţiei va permite extinderea celui de-al doilea mandat al lui Al-Sissi de la patru la şase ani, urmând astfel să se încheie în 2024. Actualul şef al statului egiptean ar putea apoi să-şi adjudece în 2024 un al treilea mandat de şase ani.
Constituţia în vigoare limitează preşedinţia la două mandate consecutive a câte patru ani.
Sosit la putere după destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi în 2013 de către armată, Al-Sissi a fost ales în anul următor cu 96,9% din voturi pentru un mandat de patru ani şi apoi reales în 2018 cu un scor de 97,08%.
Oponenţii săi şi organizaţii neguvernamentale denunţă revizuirea constituţională, acuzându-l pe preşedintele Al-Sissi de încălcări grave ale drepturilor omului.
Citește și : Fostul preşedinte peruan Alan Garcia a încercat să se sinucidă în timp ce poliţia îl aresta
Autorităţile neagă sistematic acuzaţiile şi invocă stabilitatea ţării, precum şi reformele economice întreprinse de către guvern.
Reforma constituţională urmează, de asemenea, să consolideze controlul asupra sistemului juridic din partea executivului şi să instituţionalizeze rolul politic al armatei, pilonul regimului.
