Elveţia a anunţat luni că va examina modalitatea posibil ilegală în care au avut loc o serie de adopţii din străinătate, la trei ani după scandalul stârnit de informaţii că mai mulţi copii adoptaţi din Sri Lanka ar fi fost furaţi de traficanţi de la familiile în care s-au născut, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres.
“Recunoaştem şi regretăm eşecul autorităţilor elveţiene de a împiedica adopţiile din Sri Lanka, până în anii 1990, în pofida semnalelor puternice privind existenţa, în unele cazuri, a unor grave nereguli”, a declarat într-un comunicat cabinetul federal.
Citește și : Negocierile post-Brexit fac uşoare progrese, dar pescuitul rămâne în continuare mărul discordiei
O anchetă a Şcolii superioare de ştiinţe aplicate din Zurich (ZHAW), realizată la solicitarea guvernului, a stabilit în februarie a.c. că aproape 11.000 de copii srilankezi au fost daţi spre adopţie în diferite ţări europene, în cadrul unui comerţ internaţional organizat şi în multe cazuri ilegal, de-a lungul a două decenii, începând din anii 1970. Potrivit acestui studiu, autorităţile statului aveau cunoştinţă cel puţin de la sfârşitul lui 1981 de existenţa unor nereguli şi a unor cazuri de trafic de copii.
Problema fusese semnalată din 2017 de un documentar al unei televiziuni olandeze, care a indicat în mod similar că mii de copii din Sri Lanka au fost adoptaţi în condiţii de multe ori ilegale în mai multe ţări din Europa, decenii la rând.
“Consiliul federal exprimă sincere regrete faţă de persoanele adoptate şi familiile lor”, a declarat luni ministrul justiţiei, Karin Keller Sutter, citată de agenţia ATS-Keystone.
Oficiul federal al justiţiei s-a angajat să-şi întărească relaţiile cu ţara natală pentru a-i ajuta pe cei adoptaţi să-şi regăsească originile, în colaborare cu cantoanele, cu autoritatea centrală din Sri Lanka, dar şi cu asociaţia “Back to the Roots”, reprezentându-i pe cei adoptaţi din ţara asiatică.
În total, între 1973 şi 1997 în Elveţia au fost înregistrate 881 de adopţii. Srilankezii adoptaţi erau de cele mai multe ori bebeluşi de câteva săptămâni sau copii mici proveniţi din adevărate “ferme de bebeluşi”, iar părinţii elveţieni plăteau între 5.000 şi 15.000 de franci (4.640 şi 13.920 euro) pentru un copil. Mamele srilankeze nu primeau însă decât câţiva dolari sau… un termos, în timp ce intermediarii din Sri Lanka, inclusiv avocaţi, încasau onorarii generoase.
Potrivit comunicatului, guvernul de la Berna intenţionează acum să facă o analiză mai aprofundată a adopţiilor ilegale, având în vedere preocupările exprimate în 2017 de un deputat elveţian în sensul că unii dintre copiii adoptaţi au fost “fie furaţi, fie vânduţi” înainte de sosirea în Elveţia.
“Un proiect de cercetare suplimentar va stabili dacă există şi indicii privind existenţa de nereguli sistematice în adopţiile din alte ţări de origine”, se menţionează în comunicat.
Citește și : Coronacriza DĂRÂMĂ economia italiană: Peste 70.000 de afaceri au fost închise!
Guvernul elveţian se angajează totodată să modifice legea, în cazul în care va fi necesar.
La rândul său, guvernul olandez a creat o comisie specială de anchetă, ce urmează să prezinte un raport în februarie anul viitor, după întârzieri datorate pandemiei de coronavirus. Această comisie a examinat adopţii din Brazilia, Columbia, Indonezia, Sri Lanka şi Bangladesh făcute în anii 1980, inclusiv posibila implicare a unor angajaţi ai guvernului olandez în eventuale fraude.
