Emisarul american pentru Afganistan, Zalmay Khalilzad, a revenit joi la Doha, în Qatar, pentru a relua negocierile cu talibanii în vederea unui acord care să permită o retragere militară a Statelor Unite din Afganistan, transmite AFP, citând un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, potrivit agerpres.
Duminică, emisarul american a afirmat că a încheiat a noua rundă de negocieri cu talibanii la Doha, deplasându-se apoi la Kabul, unde a prezentat guvernului afgan un ‘acord de principiu’ cu aceştia.
Citește și : Parlamentul britanic va fi chemat să se pronunţe luni din nou cu privire la alegeri anticipate
Confruntat însă cu rezistenţă în Afganistan, Khalilzad se vede nevoit să reia discuţiile. În aceste condiţii, anunţul oficial al acordului, prezentat ca iminent în ultimele zile, pare că se amână încă o dată.
Şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, declarase iniţial că speră că se va ajunge la un acord cu talibanii până la data de 1 septembrie, astfel încât negocierile interafgane să poată începe înaintea alegerilor prezidenţiale prevăzute să aibă loc pe 28 septembrie.
Un semn al dificultăţilor întâmpinate este şi atentatul de joi căruia i-au căzut victime cel puţin 10 persoane, printre care doi militari ai misiunii NATO, un român şi un american, la Kabul, al doilea atac revendicat de talibani în mai puţin de o săptămână.
Potrivit analiştilor, strategia insurgenţilor constă în a spori presiunea asupra Washingtonului pe măsura apropierii anunţului unui acord, precum şi în contextul în care preşedintele american Donald Trump a declarat în mod ferm că vrea să iniţieze retragerea militară înainte de a se lansa în cursa pentru un nou mandat în 2020.
Citește și : Putin invită liderii G7 în Rusia dacă doresc să reprimească ţara sa în acest grup
Proiectul de acord prevede o retragere în etape: într-o primă fază, în primele 135 de zile, armata SUA ar urma să se retragă din cinci baze, iar numărul militarilor să fie redus de la 13.000-14.000 în prezent, la 8.600. Textul ar urma să includă un calendar cu diminuări ulterioare ale efectivelor, dacă vor fi întrunite condiţiile necesare.
În schimbul acestei retrageri, insurgenţii s-ar angaja să ‘reducă violenţele’ în anumite zone – nu însă şi la o încetare a focului -, să garanteze că teritoriile pe care le controlează nu vor mai putea servi ca baze pentru ‘organizaţii teroriste’ şi să intre pentru prima dată în negocieri de pace directe cu guvernul de la Kabul.
Acesta şi-a exprimat în cursul săptămânii ‘preocuparea’ faţă de proiect şi i-a solicitat emisarului american clarificări în privinţa riscurilor implicate.
