Statele Unite şi regiunile cercului polar arctic au cunoscut incendii forestiere “fără precedent” în 2020, însă tendinţa în scădere a emisiilor provenite de la aceste incendii a continuat la nivel global, a declarat luni serviciul european de monitorizare a schimbărilor climatice Copernicus, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Regiuni precum cercul polar arctic şi vestul Statelor Unite au cunoscut incendii de o intensitate şi care au provocat emisii fără precedent”, a scris serviciul de monitorizare a atmosferei al Copernicus (CAMS) într-o evaluare prin satelit a incendiilor, realizată în perioada 1 ianuarie-7 decembrie 2020.
Citește și : Negocierile post-Brexit fac uşoare progrese, dar pescuitul rămâne în continuare mărul discordiei
“În timp ce 2020 a fost, fără îndoială, un an devastator în zonele cele mai afectate de incendii, emisiile globale (provocate de incendii) au fost mai reduse din cauza unei mai bune gestionări a incendiilor şi a unor măsuri de atenuare”, a subliniat într-un comunicat directorul ştiinţific al CAMS, Mark Parrington.
Însă acest declin general, care a continuat de la începutul monitorizării în 2003 de către Copernicus, nu ar trebui să provoace “mulţumire, deoarece incendiile din zonele cele mai afectate au cunoscut o intensitate record din cauza condiţiilor mai calde şi mai uscate”, a continuat el.
În consecinţă, “tot mai mulţi poluanţi au fost transportaţi pe distanţe de mii de kilometri, afectând calitatea aerului pentru milioane de oameni”, a adăugat omul de ştiinţă. În septembrie, Copernicus a observat că fumul de la incendiile care au devastat vestul Statelor Unite a ajuns în Europa, la 8.000 de kilometri distanţă.
“În mai multe state din SUA, începând cu California şi Colorado, şi apoi extinzându-se în Oregon, statul Washington, Utah, Montana şi Idaho, datele arată o activitate de zeci până la sute de ori mai intensă decât media naţională pentru perioada 2003-2019”, subliniază Copernicus.
În Arctica, încă din septembrie, CAMS “a reuşit să confirme că incendiile au stabilit noi recorduri de emisii, cu nori de fum care se întind pe o suprafaţă echivalentă cu peste o treime din suprafaţa Canadei”.
Australia a cunoscut, de asemenea, un sezon de incendii foarte intens, care a degajat nori de fum ce au acoperit 20 de milioane de km2, aproximativ suprafaţa combinată a Rusiei şi o treime din Europa.
Citește și : Coronacriza DĂRÂMĂ economia italiană: Peste 70.000 de afaceri au fost închise!
Episoadele de “mega-incendii” foarte mediatizate sunt din ce în ce mai numeroase, favorizate în special de creşterea temperaturilor şi de secete, care cresc sub efectul încălzirii globale. Altele sunt cauzate în special de operaţiunile de defrişare, precum cele din pădurea amazoniană.
Însă, în ansamblu, începând cu 2003, Copernicus a înregistrat o scădere a emisiilor de carbon provocate de aceste incendii, de la peste 2.000 de megatone la 1.690 în 2020, după 1.870 de megatone în 2019.
