Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a spus ambasadorilor statelor Uniunii Europene, într-o întâlnire desfăşurată joi, că blocul comunitar nu a oferit ţării sale un sprijin substanţial în combaterea migraţiei şi nu a răspuns în mod reciproc eforturilor Turciei de îmbunătăţire a relaţiilor sale cu UE, consemnează agenţia Reuters, potrivit agerpres.
Raporturile dintre Ankara şi UE au atins un punct de fierbere în 2019 în urma disputei dintre Turcia şi Grecia asupra jurisdicţiei maritime şi drepturilor de exploatare a resurselor energetice offshore din estul Mediteranei.
Citește și : Regina Margrethe a II-a, forţa liniştită a Danemarcei
Între timp, Ankara şi Atena au reluat discuţiile pentru a-şi soluţiona disputele, temperând tensiunile şi stabilind ceea ce atât Turcia cât şi UE au descris drept o ”agendă pozitivă”, evoluţie care însă a adus doar o sporire minoră a cooperării.
Vorbindu-le ambasadorilor din UE la o întâlnire desfăşurată la Ankara, Erdogan le-a transmis că Turcia a încercat să aşeze legăturile cu blocul comunitar pe o ”bază mai solidă”, dar s-a lovit de ”tactici potrivnice”. ”Vreau să spun cu tristeţe că nu am primit din partea UE răspunsul pe care ni l-am dorit faţă de aceşti paşi”, a deplâns şeful statului turc.
Bruxellesul a încheiat cu Ankara în martie 2016 un acord menit să stăvilească valul de migranţi care vin în Europa, partea cea mai importantă a înţelegerii prevăzând că Turcia va găzdui refugiaţii sirieni în schimbul unei asistenţe financiare europene de miliarde de euro.
Turcia găzduieşte în continuare circa patru milioane de refugiaţi sirieni şi avertizează că nu va accepta să mai primească şi alţi migranţi.
Citește și : Premierul suedez intră în izolare după un test pozitiv
”Turcia nu a primit din partea UE un sprijin substanţial în combaterea migraţiei”, a insistat Erdogan în faţa ambasadorilor europeni, adăugând că nu va fi posibilă o ”cooperare aprofundată” în această chestiune atât timp cât termenii acordului din 2016 nu sunt actualizaţi.
Pe de altă parte, preşedintele Turciei a estimat că actualele tensiuni politice din Bosnia, provocate de acţiunile separatiste ale liderului sârb Milorad Dodik, sunt exacerbate de eşecul UE de a oferi o perspectivă de aderare pentru această regiune, care acum ”dă semnale de revenire la mediul negativ al anilor ’90”.
