Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni marţi la Madrid cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, blocate de Ankara, a anunţat preşedinţia de la Helsinki pe Twitter, potrivit AFP, scrie agerpres.
Această primă reuniune la nivel înalt între Erdogan, Niinisto şi Andersson va avea loc în debutul summitului NATO, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a indicat preşedinţia finlandeză.
Citește și : Zelenski: A doua armată a lumii a înfrânt triumfătoare o grădiniţă şi un bloc din Kiev
Noi negocieri vizând deblocarea veto-ului turc sunt prevăzute şi luni la sediul NATO din Bruxelles, a precizat Helsinki.
Preşedinţia turcă a prevenit totuşi împotriva unui exces de optimism. Într-o declaraţie la televiziunea Haberturk, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan şi un apropiat al acestuia, a atenţionat că ‘a asista la un summit nu înseamnă că vom reveni asupra poziţiei noastre’.
‘Mingea este în terenul lor acum’, a adăugat el referindu-se la Suedia şi Finlanda.
Şefa guvernului suedez va merge la Bruxelles pentru a se întâlni cu Stoltenberg înaintea summitului de la Madrid, a anunţat cabinetul său.
Magdalena Andersson a discutat prin telefon cu Erdogan sâmbătă, dar, potrivit Ankarei, nu s-a realizat niciun progres.
Turcia a anunţat la mijlocul lunii mai blocarea candidaturilor Finlandei şi Suediei, iar subiectul urmează să ocupe o parte importantă a summitului NATO ce va avea loc de marţi până joi.
Turcia acuză mai ales Suedia că găzduieşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara îi consideră ‘organizaţie teroristă’.
Citește și : Producţia de petrol din Ecuador este la un ‘nivel critic’ și va fi suspendată în 48 de ore dacă protestele continuă
Turcia denunţă şi prezenţa unor adepţi ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl suspectează de orchestrarea tentativei de puci din iulie 2016.
Ankara mai cere şi ridicarea blocajelor la exporturile de arme, decise împotriva sa de Stockholm şi Helsinki după intervenţia militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019, precum şi înăsprirea legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le descrie ca ‘terorişti’.
