Responsabili separatişti catalani urmează să compară vineri în faţa justiţiei spaniole pentru rebeliune, un eveniment care ar putea spori şi mai mult tensiunile între Madrid şi Barcelona, relatează AFP.
În timp ce presiunea politică nu încetează să crească asupra executivului catalan, care ameninţă să proclame independenţa Cataloniei în zilele următoare, criza începe să se repercuteze asupra sistemului bancar din regiune.
Impasul pare total în ceea ce este cea mai gravă criză traversată de Spania în ultimele decenii. Separatiştii conduşi de liderul catalan Carles Puigdemont continuă să avanseze spre secesiune în urma referendumului de duminică, dar guvernul central al premierului Mariano Rajoy respinge orice posibilitate de mediere până când aceştia nu renunţă la ambiţia lor.
Separatiştii declară că 2,3 milioane de persoane au votat la referendum şi că 90% dintre acestea s-au pronunţat pentru independenţă, dar nu au dat încă publicităţii rezultatele finale.
În acest context foarte dificil, responsabili catalani urmează să compară la Madrid în faţa Audienţei Naţionale, tribunalul însărcinat cu dosare complexe, inclusiv cele referitoare la securitatea naţională.
Patru persoane sunt urmărite penal: Josep Luis Trapero, şeful Mossos d’Esquadra (poliţia catalană), Teresa Laplana, o responsabilă din poliţie, precum şi Jordi Sanchez şi Jordi Cuixart, preşedinţii a două asociaţii puternice separatiste, Adunarea Naţională Catalană (ANC) şi Omnium.
Justiţia i-a convocat “în vederea inculpării lor” în cadrul unei “anchete pentru rebeliune” legată de manifestaţiile din 20 şi 21 septembrie din Barcelona.
Manifestanţii încurajaţi de ANC şi Omnium au blocat gardienii civili în clădirea lor timp de mai mai multe ore şi le-au atacat vehiculele, fapte pasibile cu 15 ani de închisoare.
De la începutul crizei actuale, justiţia spaniolă a acţionat cu fermitate împotriva separatiştilor. Tribunalul Constituţional a interzis în special desfăşurarea referendumului privind autodeterminarea duminica trecută şi a suspendat joi sesiunea anunţată pentru luni a parlamentului catalan în cursul căreia se aştepta să fie anunţată o eventuală proclamare unilaterală a independenţei.
La fel cum executivul catalan a ignorat interdicţia de a organiza referendumul şi a decis desfăşurarea consultării, dar fără garanţiile elementare pentru un referendum valid (comisie electorală, vot secret …), preşedinta legislativului catalan, Carme Forcadell, părea să considere joi că secesiunea planificată ar putea fi proclamată.
Calificând decizia Tribunalului Constituţional ca “fiind extrem de gravă” şi contrară “libertăţii de exprimare” a deputaţilor, Forcadell a asigurat că parlamentul, dominat de separatişti, nu acceptă “cenzura”.
Unda de şoc a crizei politice a atins sectorul economic: Caixabank, prima bancă din Catalonia şi a treia din Spania, urmează să organizeze vineri un consiliu extraordinar de administraţie pentru a decide dacă îşi mută sau nu sediul central în afara regiunii aflate în criză.
Banco Sabadell, a doua bancă din Catalonia şi a cincea din Spania, a anunţat joi transferul sediului său principal la Alicante, în sud-estul ţării, după prăbuşirea preţului acţiunilor sale.
Băncile se tem de consecinţele unei eventuale ieşiri a Cataloniei din zona euro în cazul în care independenţa sa va fi totuşi proclamată.
De altfel, Barcelona, locomotiva economică şi principalul pol turistic al Cataloniei, o regiune care a primit 17 milioane de vizitatori în 2016, a fost pusă în faţa situaţiei că rezervările la hoteluri au început să scadă, potrivit sindicatului local din industria turismului.
Decis să împiedice proclamarea independenţei cu orice preţ, Mariano Rajoy urmează să-şi reunească vineri guvernul pentru a examina noi măsuri posibile. Printre opţiuni se numără suspendarea autonomiei regionale de care se bucură Catalonia, o măsură pe care guvernul central nu o exclude şi pe care o cer tot mai multe voci în Spania.
O astfel de suspendare ar inflama şi mai mult spiritele în Catalonia, unde violenţele survenite în timpul ciocnirilor între poliţie şi manifestanţi în ziua referendumului au provocat furie.
Sondajele arată că societatea catalană este împărţită aproximativ în mod egal între suporteri şi adversari ai independenţei.
