Criza energetică declanșată de conflictul din Iran a readus în prim-plan dependența Europei de importurile de combustibili fosili. În acest context, tot mai multe companii și guverne analizează dacă energia de fuziune ar putea deveni, pe termen lung, o soluție pentru securitatea energetică.
După izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, situația a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă tot mai mult spre energia obținută din fuziunea nucleară.
Ce este energia de fuziune
Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea este tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale și presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea funcționează invers: energia este produsă prin unirea nucleelor unor atomi ușori. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. În plus, fuziunea nu produce emisii de CO₂ și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată.
Proxima Fusion și tehnologia stellarator
Una dintre companiile europene care dezvoltă această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondată în 2023 și desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizează reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei.
Proxima Fusion dezvoltă în prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa dacă reactorul poate produce la fel de multă energie cât este necesar pentru a menține reacția de fuziune. Planul companiei este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume. Compania intenționează să construiască centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania.
Germania investește miliarde în fuziunea nucleară
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023. Guvernul german încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economică majoră, mai ales într-un context în care continentul dispune de puține resurse energetice naturale.
Nu toți experții sunt însă convinși că fuziunea va deveni rapid o soluție economică. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se estimează în prezent. În aceste condiții, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, dar încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică a Europei.
