Autorităţile europene au identificat până în prezent aproximativ 65.000 de călăuze de migranţi, de două ori mai multe decât cu trei ani în urmă în perioada de vârf a crizei migratorii, ceea ce ilustrează explozia acestei activităţi, relatează joi AFP, scrie agerpres.
În ciuda scăderii semnificative a numărului migranţilor ce reuşesc să traverseze Mediterana din 2016, “cererea” de călăuze rămâne “enormă”, explică Europol, agenţia europeană specializată în combaterea criminalităţii.
Citește și : ONU cere Ungariei să pună capăt discursului motivat de ură împotriva minorităţilor și să protejeze migranții
Anchetele lansate de autorităţile statelor membre au permis de asemenea identificarea tot mai multor suspecţi.
“La sfârşitul anului trecut, aveam 65.000 de călăuze în bazele noastre de date”, explică Robert Crepinko, şeful Centrului european asupra traficului de migranţi din cadrul Europol.
Aproximativ 30.000 de presupuşi traficanţi de persoane figurau în bazele de date în septembrie 2015, în timp ce numărul lor a crescut la aproape 55.000 la sfârşitul anului 2016 şi apoi cu încă 10.000 în 2017.
63% dintre traficanţii a căror cetăţenie a fost identificată de Europol provin din Europa, majoritatea din ţări din Balcani, potrivit agenţiei europene. 14% provin din Orientul Mijlociu, 13% din Africa, 9% din Asia de Est şi 1% din America.
Contrabanda este o “afacere în plină expansiune” în valoare de miliarde de euro, în ciuda reducerii sosirilor de migranţi din 2016 pe coastele greceşti şi din 2017 pe cele italiene.
Libia, cuprinsă de haos de la căderea regimului lui Muammar Gaddafi în octombrie 2011, este în prezent principala placă turnantă de traversări către Europa. Situaţia migranţilor africani acolo este extrem de dificilă, unii fiind chiar vânduţi ca “sclavi”, după cum arată un documentar şocant difuzat de CNN în noiembrie 2017.
Mii de migranţi africani, care se aflau în taberele libiene, au fost de atunci repatriaţi în ţările lor de origine în ianuarie şi februarie, în cadrul unei colaborări între Uniunea Europeană, Uniunea Africană şi ONU.
La o reuniune de urgenţă la sfârşitul lunii noiembrie la Abidjan, liderii a nouă ţări europene şi africane s-au angajat să coopereze mai mult “pentru a dezmembra reţelele şi finanţarea acestora şi pentru a-i aresta pe traficanţi”.
Dar pentru Crepinko, aprofundarea cooperării cu autorităţile din ţările africane va depinde de garanţiile obţinute în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului. “De aceea nu vor fi câştiguri rapide în acest domeniu”, estimează responsabilul Europol.
Citește și : Italia. Matteo Salvini vrea o guvernare cu M5S
