În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a înregistrat, per ansamblu, o diminuare a ratei sărăciei în majoritatea statelor membre. Totuși, în economia Europei, un grup restrâns de țări, în special din vestul și nordul continentului, se confruntă cu o evoluție inversă.
Deși la nivelul blocului comunitar se observă un trend general de scădere, în economia Europei, Franța se distinge ca una dintre puținele țări unde procentul cetățenilor care declară că întâmpină „dificultăți” sau „mari dificultăți” în acoperirea cheltuielilor a crescut, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Conform datelor Eurostat, rata sărăciei în Franța a crescut cu aproape 2% începând din 2014. Evoluții similare au fost înregistrate și în trei state nordice din UE:
Suedia (+2,8%)
Danemarca (+2,4%)
Finlanda (+2%).
În afara Uniunii, Norvegia a marcat cea mai accentuată creștere din regiune în rândul națiunilor dezvoltate, cu un avans de 4,7%.
În opoziție clară cu situația din nord-vest, numeroase țări din flancurile estic și sudic al Europei au obținut progrese substanțiale în reducerea sărăciei în ultimii zece ani.
Cele mai notabile scăderi au fost înregistrate în:
Cipru: –38%
Croația: –34,6%
Ungaria: –26,8%
Bulgaria: –26,5%
România: –21,8%.
Aceste cifre reflectă o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de viață pentru populațiile acestor țări, multe dintre ele pornind de la niveluri de sărăcie considerabil mai ridicate decât cele din vestul Europei.
Pentru anul 2024, Eurostat estimează că 17,4% din populația Uniunii Europene se confruntă cu dificultăți financiare serioase. Acest procent marchează o îmbunătățire față de 2023 (19,1%) și o scădere de aproape zece puncte procentuale față de anul 2015, când rata se situa la 27,1%.
Cu toate acestea, disparitățile sunt îngrijorătoare. Anumite state membre continuă să aibă rate ridicate ale sărăciei. Grecia se confruntă cu cea mai dificilă situație, având aproape 67% din populație la risc de sărăcie – cel mai înalt nivel din UE. Este urmată de Bulgaria (37%) și Slovacia (aproape 29%).
O analiză detaliată pe categorii de vârstă relevă că persoanele sub 18 ani sunt cel mai expuse riscului de sărăcie, cu o rată de 20,6%. La polul opus se află seniorii de peste 65 de ani, care înregistrează cel mai scăzut nivel de vulnerabilitate (14,9%).
Există însă o veste pozitivă: toate grupele de vârstă au înregistrat o scădere a ratei sărăciei comparativ cu anul anterior. Cea mai semnificativă ameliorare s-a observat în rândul adulților cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, unde s-a înregistrat o reducere de 1,8 puncte procentuale.
