Evoluțiile politice din Belarus ar putea influența procesul electoral din Republica Moldova, avertizează expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, care atrage atenția asupra sprijinului acordat de unii lideri proruși regimului lui Aleksandr Lukașenko și asupra faptului că unii politicieni din țara noastră sunt adepții acestui model de guvernare.
Republica Moldova trebuie să rămână vigilentă față de influențele externe care i-ar putea afecta stabilitatea și democrația. „Trebuie să fim extrem de atenți la modul în care acest model belarus poate afecta inclusiv evoluția electorală a Republicii Moldova. Să nu uităm că există foști președinți ai Republicii Moldova care ar dori instalarea unui astfel de model la Chișinău”, potrivit moldova1.md.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
În continuare, expertul a avertizat că în Belarus, orice mișcare de opoziție civilă se confruntă cu o represiune severă, alimentată și de implicarea serviciilor de spionaj ruse. Isac a subliniat și despre sprijinul rus „în consolidarea „pumnului de oțel” cu care Lukașenko și-a îngenuncheat propriul popor”.
„Lukașenko e unul din principalii aliați ai Rusiei. Are un rol important în ceea ce privește crearea de disensiuni pe flancul Estic al UE și al NATO. Vedem desfășurate pe teritoriul belarus a unor sisteme de arme nucleare ale Rusiei. Rolul Belarusului este de a sprijini politica anexionistă a Federației Ruse îndreptate împotriva Ucrainei. Este o persoană care ar dori să devină cumva liderul informal și al doilea om după Putin în toată regiunea de Est”, a conchis Isac.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Amintim că Aleksandr Lukașenko, liderul Belarusului din 1994, a fost reales pentru al șaptelea mandat prezidențial în cadrul scrutinului din 26 ianuarie, criticate de lipsa unui proces electoral liber și democratic. După protestele masive din 2020, regimul Lukașenko a consolidat măsurile de control asupra societății, iar peste o mie de opozanți politici sunt în exil sau în închisoare, iar mass-media independentă este catalogată drept „extremistă”. Alți peste 300.000 de belaruși au fugit și au cerut azil politic în alte state.
