Croaţia se confruntă cu noi creşteri ale preţurilor în urma inflaţiei şi a introducerii euro, o situaţie ce impune întrebarea impactului pe care îl va avea asupra emigraţiei, scrie cotidianul Vecernji List în ediţia de luni, atenţionând asupra riscului unui nou val de emigraţie, transmite agenţia croată HINA, potrivit agerpres.
Dacă tinerii cu un salariu mediu de 1.000 de euro nu îşi pot permite un apartament al cărui preţ este de 2.000-3.000 de euro/mp sau mai mult, iar chiriile nu sunt accesibile, ce anume îi va ţine îi ţară?, se întreabă cotidianul.
La ce le foloseşte firmelor piaţa liberă dacă nu există consumatori, dacă doar o minoritate bogată şi săracii vor rămâne în ţară?, îl citează Vecernji List pe demograful Stjepan Sterc.
Într-o ţară în care emigraţia nu a fost stopată, care are un deficit de forţă de muncă şi unde numărul de naşteri a scăzut sub 35.000 anul trecut, un minim istoric, nu este înţelept să existe ameninţări cu noi creşteri de preţuri sau măsuri arbitrare, ce nu sunt în interesul binelui comun, adăugă expertul.
Intrarea în Spaţiul Schengen şi introducerea monedei euro măresc vulnerabilitatea Croaţiei ca tinerii să plece, iar aceasta, cuplată cu creşterea preţurilor, va stimula în mod direct emigrarea, a spus demograful.
Potrivit acestuia, Croaţia devine din nou o zonă de graniţă a UE, ceea ce va rezulta într-o presiune migratorie sporită.
Sterc mai afirmă că le-a spus că angajatorilor care l-au contactat în legătură cu deficitul de mână de lucru că această problemă nu poate fi rezolvată doar prin importul de forţă de muncă.
Citeşte şi: Lula da Silva condamnă invazia ‘vandalilor fascişti’ la Brasilia – Black News
Mâna de lucru ieftină care vine în Croaţia duce practic un trai de subzistenţă aici şi nu are posibilitatea să cheltuiască mai mult, iar în plus, dată fiind îmbătrânirea populaţiei croate, consumul va scădea, la fel şi influxul de fonduri UE, toate acestea urmând să aibă repercusiuni serioase rezultate dintr-o abordare superficială a problemei demografice, a explicat el.
Vecernji List îl citează şi pe un alt demograf, Andelko Akrap, în opinia căruia Croaţia nu are o politică demografică, care este crucială pentru supravieţuirea ţării.
