Asociația Promo-LEX a prezentat raportul de monitorizare „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2025”, document care scoate la iveală o schimbare structurală în bugetele celor 38 de formațiuni raportoare, dar și o gaură în dreptul cheltuielilor neraportate.
Experții solicită Parlamentului reglementarea mai detaliată a finanțării indirecte și a promovării prin intermediul terților pentru a asigura transparența totală a fondurilor private, care au înregistrat o creștere semnificativă, potrivit logos-pres.md.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Venituri
Din totalul veniturilor de 98,2 milioane de lei acumulate la nivel de sistem, trei formațiuni politice controlează 65% din bani: PAS cu 37%, PSRM cu 19% și Partidul Nostru cu 9%, restul de 35 de partide împărțind un procent cumulat de 35%.
Subvențiile publice au însumat 58,7 milioane de lei pentru 29 de partide, în timp ce nouă formațiuni au pierdut alocații în valoare de 2 milioane de lei din cauza sancțiunilor aplicate de CEC.
Pe segmentul resurselor private, donațiile financiare s-au dublat comparativ cu anul trecut, atingând valoarea de 28,9 milioane de lei, atrase în principal de PAS (35%), PN (18%) și PSRM (11%), în timp ce cotizațiile de membru au generat 9 milioane de lei, cu 7,3 milioane mai mult decât în 2024.
Cheltuieli
În ceea ce privește execuția bugetară, partidele au declarat cheltuieli oficiale de 95,7 milioane de lei, dominate de PAS (38%), PSRM (20%) și PN (9%).
Cu toate acestea, monitorizarea Promo-LEX indică o economie subterană, estimând cheltuieli neraportate de peste 20 de milioane de lei, adică echivalentul a 22% din bugetul declarat la CEC.
Banii au fost direcționați în principal către locațiunea și întreținerea sediilor, presă și materiale promoționale, precum și către recompensele destinate voluntarilor și agitatorilor.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Totuși, alocațiile de la bugetul de stat au rămas principala sursă de finanțare, reprezentând 60% din totalul veniturilor raportate, deși în scădere față de 75% în anul 2024.
În anul 2025, Comisia Electorală Centrală a utilizat mai activ instrumentele de supraveghere și control, constatând încălcări legate de raportarea financiară, efectuarea donațiilor peste limitele legale, utilizarea unor servicii oferite cu titlu gratuit și nerespectarea obligațiilor de raportare.
