Parlamentul din Muntenegru, ţară aflată într-o criză politică, l-a însărcinat joi pe fostul diplomat Miodrag Lekic să formeze un nou guvern, în pofida refuzului preşedintelui Milo Djukanovic din septembrie de a aproba numirea sa, informează AFP, potrivit agerpres.
Guvernul anterior, pro-occidental, a fost supus în august unei moţiuni de cenzură.
Miodrag Lekic, în vârstă de 75 de ani, fost diplomat şi deputat de centru-dreapta, ministru de externe la începutul anilor 1990, este susţinut de un grup de partide conduse de Frontul Democrat, o formaţiune pro-rusă.
Citește și : Cel puţin 53 de morţi în urma ‘viscolului secolului’ din SUA
Preşedintele Milo Djukanovic, al cărui Partid Democrat al Socialiştilor (DPS) şi aliaţii săi au pierdut majoritatea în 2020 după trei decenii la putere, i-a refuzat candidatura în septembrie şi a cerut alegeri legislative anticipate. Preşedinta parlamentului, Danijela Djurovic, a afirmat însă joi că o nouă lege care reduce competenţele preşedintelui permite acum parlamentului să-i încredinţeze formarea guvernului. Numirea lui Miodrag Lekic a fost aprobată de 41 din totalul de 81 de deputaţi, şedinţa fiind boicotată de opoziţie.
Criza politică a escaladat în noiembrie când parlamentul a adoptat legea care restrânge prerogativele preşedintelui ţării, cu intenţia de a-l obliga pe Djukanovic să accepte candidatura lui Lekic.
Preşedintele Milo Djukanovic a declarat această lege ca fiind neconstituţională. Curtea Constituţională nu este însă operaţională, deputaţii nereuşind să cadă de acord asupra componenţei acesteia.
În capitala Podgoriţa au avut loc luna trecută mai multe demonstraţii care au reunit mii de susţinători ai preşedintelui Milo Djukanovic şi care au cerut retragerea acestei legi şi organizarea de alegeri legislative anticipate.
Uniunea Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat rezerve cu privire la numirea unui prim-ministru conform acestei legi controversate.
Citește și : Medvedev cere interdicţie pe viaţă pentru TRĂDĂTORII care critică invazia din Ucraina
Muntenegru, o ţară cu 620.000 de locuitori, dependentă în mare măsură de turism, este subminată de tensiuni politice şi religioase, în timp ce economia ei suferă, la fel ca multe alte ţări, de pe urma unei inflaţii ridicate după pandemia de COVID-19 şi invazia rusă în Ucraina.
Muntenegru a dejucat o lovitură de stat pro-rusă în 2016 înaintea intrării sale în NATO. Moscova a negat orice implicare, dar Podogriţa a expulzat de atunci mai mulţi diplomaţi ruşi, acuzaţi de “activităţi subversive”, potrivit presei locale.
