Autorităţile franceze vor preda temporar Spaniei doi foşti şefi ai organizaţiei separatiste basce ETA, închişi în prezent în Franţa, pentru a fi judecaţi de instanţele spaniole, informează AFP, potrivit agerpres.
Un purtător de cuvânt al Înaltei Curţi Naţionale a precizat miercuri că este vorba de Mikel Garikoitz Aspiazu Rubina, zis Txeroki, în vârstă de 46 de ani, şi Mikel Kabikoitz Carrera Sarobe, zis Ata, în vârstă de 47 de ani.
Citește și : Regina Elisabeta a II-a aprobă suspendarea parlamentului britanic
Txeroki este un presupus fost comandant al forţelor militare ale ETA şi este acuzat în Spania de asasinarea judecătorului Jose Maria Lidon, în 2001. Arestat în 2008, în Franţa, el a fost deja condamnat de mai multe instanţe spaniole şi franceze şi urmează să fie extrădat în 2 septembrie.
Ata, bănuit că ar fi deţinut aceeaşi funcţie, a fost arestat în 2010 la Bayonne, în sud-vestul Franţei şi a fost condamnat de mai multe ori, inclusiv pe viaţă – o dată pentru asasinarea a doi membri ai Gărzii Civile spaniole la Capbreton, în Franţa, în 2007, şi încă o dată pentru uciderea în 2010 a poliţistului francez Jean-Serge Nerin, considerat ultima victimă a ETA. El va fi extrădat vineri şi va fi judecat luna viitoare pentru coordonarea transferului de explozivi şi arme către o bază a ETA din Portugalia, într-un dosar în care au fost deja condamnaţi alţi doi membri ai organizaţiei.
După ce vor fi judecaţi în Spania, cei doi urmează să fie încarceraţi din nou în Franţa.
Citește și : Trump îl elogiază pe Johnson : Va dovedi că este un ‘mare’ prim-ministru
O altă lideră istorică a ETA, Maria Soledad Iparraguirre Guenechea, alias Anboto, va fi predată şi ea autorităţilor spaniole după ce îşi va termina de executat pedeapsa cu închisoarea în Franţa, la sfârşitul lui august. În Spania, ea este bănuită de a fi ordonat asasinarea comandantului armatei terestre, Luciano Cortizo Alonso, ucis în 1995 într-un atentat cu un automobil-capcană la Leon, în nord-vestul ţării.
ETA şi-a anunţat dizolvarea în mai anul trecut, după patru decenii de activitate, soldată cu 853 de morţi, pentru secesiunea Ţării Bascilor.
