Franţa a respins sugestiile potrivit cărora Parteneriatul Estic ar putea conduce la aderarea la Uniunea Europeană a ţărilor care fac parte din program şi insistă asupra faptului ca jumătate din viitoarele finanţări pentru acesta să fie reprezentate de investiţiile pentru mediu, se menţionează în două documente consultate luni de RFE/RL (Radio Free Europe/ Radio Liberty), transmite agerpres.
Parisul a prezentat spre dezbatere Comisiei Europene cele două documente, datând din octombrie 2019 şi ianuarie 2020, în cadrul procesului de consultări angajat de Executivul UE, înaintea publicării unui raport asupra viitorului Parteneriatului Estic în luna martie.
Citeşte şi: Doi arabi israelieni, inculpaţi pentru spionaj
Ţările incluse în Parteneriatul Estic sunt şase foste republici sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Parteneriatul Estic a fost creat în 2009 în scopul încurajării acestor ţări să întreprindă reforme, în schimbul unor relaţii mai strânse cu UE şi al unor avantaje economice. Acesta a deschis calea pentru Georgia, Republica Moldova, Ucraina – care au declarat în repetate rânduri că obiectivul lor este de a adera la UE – să încheie acorduri de asociere cu UE şi de liberalizare a vizelor.
Moscova a exprimat rezerve puternice cu privire la acest program, argumentând că legăturile economice prea strânse dintre UE şi principalii săi parteneri din CSI ar putea să dăuneze intereselor ruseşti.
Documentul francez din octombrie notează că Parteneriatul Estic, bazat ‘pe cooperare economică şi politică’, ar trebui să excludă ‘orice perspective sau mecanisme de integrare sau aderare la UE’. Textul subliniază că obiectivul programului este creşterea sustenabilităţii partenerilor UE în materie de stat de drept, lupta împotriva corupţiei şi modernizare economică şi nu ”încurajarea iluziilor sau a ambiguităţii între partenerii noştri cu privire la scopul parteneriatului”, potrivit fr.24news.com.
În documentul din ianuarie, Franţa propunere redirecţionarea a 50% din bugetul prevăzut pentru programul Parteneriatului Estic către protecţia mediului.
În ambele documente, partea franceză insistă asupra creării unei ‘agende verzi’pentru Parteneriatul Estic, care urmează să fie aprobată la un summit al liderilor UE şi al Parteneriatului Estic la Bruxelles în iunie.
Un diplomat dintr-un stat membru al UE din estul Europei a declarat, sub rezerva anonimatului, pentru RFE/RL, că ‘Franţa nu vrea să ia măsuri care ar putea să supere Moscova’. ‘Brexitul iminent face de asemenea din Franţa cel mai mare jucător de politică externă din blocul comunitar, deci aceasta va avea o influenţă majoră de acum înainte’, a adăugat oficialul menţionat.
Citeşte şi: Americanii sunt sfătuiţi să evite călătoriile în China
Parisul a fost o forţă motrice în spatele deciziei UE de a amâna deschiderea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania anul trecut, suscitând dezamăgire şi îngrijorare în Balcanii de Vest.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a insistat ca extinderea să fie precedată de o reformă a UE la dimensiunea sa actuală. De asemenea, preşedintele francez a lansat un apel la dialogul cu Rusia, care face obiectul unor sancţiuni din partea Uniunii Europene pentru acţiunile sale în Ucraina.
În acelaşi timp, agenţia de ştiri RBC-Ukraina a subliniat într-un comentariu că Uniunea Europeană ar trebui să sprijine integrarea economică a ţărilor care au încheiat acorduri de asociere – Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – şi pe această bază să dezvolte o nouă strategie calitativă pentru Parteneriatul Estic.
