Franţa a demarat miercuri o procedură ce vizează reforma bacalaureatului, examenul înfiinţat în timpul lui Napoleon, care nu mai corespunde nevoilor moderne de educaţie, potrivit preşedintelui Emmanuel Macron, care doreşte să facă din acest proiect una dintre reformele sale majore, informează AFP, potrivit agerpres.
“Bacul”, cum este supranumit de francezi, a devenit “un monstru organizaţional”, estimează raportul acestei reforme, publicat miercuri şi redactat de Pierre Mathiot, fostul director al Institutului de Studii Politice din Lille.
Citeşte şi: Patru americani au murit în atacul talibanilor din Kabul
Examenul de bacalaureat, care încheie studiile liceale din Franţa şi reprezintă o treaptă obligatorie pentru accesul în învăţământul superior, nu îi pregăteşte suficient pe elevi pentru continuarea studiilor, a estimat profesorul Mathiot.
Numeroşii guvernanţi francezi care au încercat de-a lungul anilor să reformeze bacalaureatul au eşuat în tentativele lor de a transforma acest examen emblematic şi de o importanţă crucială.
Conştient de dificultăţile viitoare, mai ales din cauza sindicatelor din învăţământ, adeseori considerate refractare în faţa schimbării, profesorul Mathiot a subliniat în documentul său că “schimbarea nu se decretează”. “Ea se va realiza progresiv şi doar dacă actorii din sistemul educaţional îi acceptă termenii şi îl consideră global legitim”, a adăugat el.
Citeşte şi: Un tren de pasageri A DERAIAT în Italia. Cel puţin trei oameni au murit
Pierre Mathiot a participat la peste 100 de reuniuni cu reprezentanţi ai acestui sector (sindicate, profesori, părinţi ai elevilor) înainte de a redacta acest raport care trebuie să susţină reforma promisă de Emmanuel Macron, ce ar trebui implementată în 2021.
Textul propune o scădere a numărului de probe finale, limitându-le la cinci, spre deosebire de 10 în prezent, inclusiv un examen oral, care ar cântări 60% în medie din nota finală, restul de 40% fiind atribuit printr-o evaluare continuă sau prin probe punctuale.
Noul bacalaureat ar ţine astfel cont (pentru 40% din nota finală) de rezultatele obţinute de elevii din clasa primară şi terminală (ultimii doi din cei trei ani de liceu), în cadrul unor lucrări de control punctuale şi/sau printr-o evaluare continuă.
Actualele filiere literară, economică şi ştiinţifică vor dispărea în beneficiul unui sistem de materii “tinere” şi “minore”. Elevii vor alege două discipline “majore” şi două discipline “minore”, cărora li se vor adăuga cursuri opţionale.
Citeşte şi: Un fost militar german este judecat pentru un atac rasist, comis acum 18 ani
Examenul oral care permite elevilor să recupereze o lucrare scrisă ce a primit o notă insuficientă va fi, de asemenea, eliminat.
Consultările vor fi deschise de acum înainte, sub egida Ministerului Educaţiei, cu obiectivul de a prezenta un proiect de reformă pe 14 februarie.
Această reformă, promisă de Emmanuel Macron în timpul campaniei sale electorale, se va desfăşura aproape în paralel cu reforma sistemului de înscriere la universitate, coordonată de ministrul Frederique Vidal şi care va fi aplicată odată cu debutul anului universitar din 2018.
