Franţa, care urmează să preia preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE) din ianuarie, se angajează să acţioneze în vederea unei consolidări a strategiei europene şi să facă ”astfel încât UE să-şi ofere mijloacele suveranităţii sale”, a anunţat vineri, în cursul unei vizite la Atena, ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian, relatează AFP, potrivit agerpres.
”Franţa va face astfel încât să impună conceptul busolei strategice şi să pregătească colectiv UE pentru un nou mediu geostrategic”, a dat asigurări Jean-Yves Le Drian în urma unei întâlniri cu omologul său grec Nikos Dendias.
Citește și : Fostul preşedinte brazilian Lula da Silva a fost primit premierul spaniol
”Tentative de destabilizare în vecinătatea noastră sunt tot mai numeroase şi ma repetate”, a subliniat el.
”Miza acestei busole strategice este să facă în aşa fel încât UE să-şi ofere mijloacele suveranităţii sale, iar în acest concept Grecia este o ţară-cheie în apărarea intereselor noastre şi în punerea în aplicare a suveranităţii europene”, a declarat el.
Franţa şi Grecia, ambele membre ale UE şi NATO, şi-au consolidat în ultimele luni ”parteneriatul strategc”.
Parisul şi Atena au semnat la sfârşitul lui septembrie un acord strategic care are o clauză de asistenţă reciprocă prin ”toate mijloacele adecvate”, în cazul în care cele două ţări ”constată împreună că are loc o agresiune armată împotriva teritoriului uneia dintre ele”.
Citește și : Zeci de pasageri au profitat de escala făcută la Barcelona pentru a cere AZIL în Spania
În cadrul acestui acord, Franţa urmează să vândă Greciei trei fregate, după ce Atena a anunţat că intenţiona să cumpere şase avioane de vânătoare franceze de tip Rafale – suplimentare – faţă de un contract precedent în valoare de 2,5 miliarde de euro, semnat în ianuarie, cu privire la achiziţionarea a 12 avioane de tip Rafale la mâna a doua şi alte şase noi.
Atena consideră că acest acord răspunde ”nevoilor” Greciei şi-i consolidează programul înarmării menit să contracareze provocări turce în estul Mării Mediterane, faţă de care Franţa este unul dintre puţinele state membre UE care au protestat în mod public în ultimii ani.
