Numărul de treceri ilegale de frontiere ale Uniunii Europene a crescut în mod semnificativ în septembrie, majoritatea migranţilor sosind în locuri de-a lungul zonei de est a Mării Mediteraneene, a anunţat miercuri Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Gardă de Coastă (Frontex), potrivit dpa, transmite și agerpres.
De-a lungul principalelor rute de migraţie, sosirile de migranţi au crescut cu 14% comparativ cu luna trecută, numărul acestora depăşind 17.200 de persoane.
Citește și: Trump îi scrie lui Erdogan: ‘Nu fi nebun!’ Președintele american amenință că va DISTRUGE economia Turciei
În pofida creşterii din ultimele luni, Frontex precizează că numărul total de traversări ilegale a frontierelor a scăzut la 88.200 în primele trei trimestre ale anului 2019, o scădere cu 19% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Creşterea din august până în septembrie a fost cauzată de sosirile mai numeroase de migranţi în insulele greceşti din estul Mării Egee, potrivit Frontex. Peste 11.500 de migranţi au fost detectaţi de-a lungul rutei din estul Mediteranei, cu 16% mai mult decât în august.
Începând din ianuarie, numărul total de sosiri de migranţi pe acest traseu a crescut cu 22% comparativ cu un an înainte, până la aproape 50.600, doi migranţi din cinci venind din Afganistan, precizează Frontex.
Potrivit agenţiei europene, în jur de 2.400 de migranţi s-au deplasat în septembrie prin vestul Mării Mediteraneene spre Spania, cu 12% mai mulţi decât în august, majoritatea migranţilor de pe această rută venind din Africa subsahariană.
Citește și: Locuitorii din California vor fi anunțați ÎNAINTE de cutremur
În zona centrală a Mării Mediteraneene, în special migranţi tunisieni şi sudanezi au folosit ruta dintre Libia şi Italia, cu o sporire a numărului de sosiri cu 16% în comparaţie cu luna trecută, până la 2.280 de persoane.
Uniunea Europeană se află în prezent în impas în legătură cu modul în care ar trebui redistribuiţi migranţii sosiţi pe mare între ţările membre, după cum cer statele situate în prima linie. Malta, Italia, Franţa şi Germania au propus un mecanism de relocare fix, însă miniştrii de interne ai ţărilor din UE au eşuat să ajungă la un acord săptămâna trecută.
