G7 a transmis miercuri că este nevoie urgentă de un armistițiu în Ucraina, după mai bine de trei ani de război, fără a-și înăspri tonul față de Rusia, și a tras un semnal de alarmă cu privire la recenta escaladare a conflictului din Sudan, relatează AFP.
‘Am reiterat că este nevoie urgentă de un armistițiu’, au declarat miniștrii de externe ai Statelor Unite, Franței, Canadei, Italiei, Germaniei, Regatului Unit și Japoniei în comunicatul lor final, după o reuniune de două zile la Niagara, în Canada.
‘Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță’, au adăugat ei, reiterând ‘sprijinul neclintit’ pentru Ucraina și suveranitatea țării.
‘Ucraina vrea ca războiul să se încheie cât mai repede posibil’, a pledat ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga, invitat, după care a cerut G7 să continue să investească în producția de rachete și drone, precum și în apărarea aeriană a Ucrainei.
Potrivit acestuia, președintele rus Vladimir Putin ‘încă se amăgește crezând că poate câștiga’.
Anterior, Ottawa, gazda summitului, a anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei într-un moment în care, odată cu apropierea iernii, Ucraina este ținta intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii sale energetice.
Luna trecută, Donald Trump a impus sancțiuni celor mai mari două companii petroliere din Rusia – Rosneft și Lukoil – criticându-l pe Vladimir Putin pentru refuzul său de a pune capăt conflictului.
Pentru această a doua reuniune a anului a miniștrilor de externe din clubul marilor democrații industrializate, au fost invitați și reprezentanți din Africa de Sud, Australia, Brazilia, India, Mexic, Coreea de Sud și Arabia Saudită.
Toți au discutat și despre conflictul din Sudan, care s-a agravat în ultimele săptămâni.
‘Deplângem impactul devastator al acestui război asupra civililor, în special foametea care a dus la cea mai mare criză umanitară din lume. Condamnăm fără echivoc violența sexuală’, a declarat G7.
Această mare țară africană este sfâșiată din aprilie 2023 de o luptă pentru putere între armată și Forțele de Sprijin Rapid (RSF) paramilitare, ambele acuzate de atrocități. Conflictul a făcut zeci de mii de morți, a strămutat aproape 12 milioane de oameni și a declanșat cea mai gravă criză umanitară din lume, conform ONU.
În urma acestei situații, secretarul de stat american Marco Rubio a cerut oprirea transporturilor de arme către paramilitari: ‘Trebuie făcut ceva pentru a opri transporturile de arme și sprijinul de care beneficiază RSF pe măsură ce își continuă avansurile.’
Emiratele Arabe Unite, un aliat al SUA, sunt acuzate de unele ONG-uri că furnizează arme RSF, lucru pe care acestea îl neagă.
În timpul întâlnirilor, două probleme extrem de controversate au fost evitate, potrivit participanților: Venezuela și disputa dintre Canada și SUA privind tarifele vamale.
La părăsirea Canadei, Marco Rubio a declarat că aliații săi din G7 nu au discutat cu el problema venezueleană. Cu o zi înainte, însă, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, își exprimase îngrijorarea cu privire la operațiunile militare americane din Caraibe.
În ultimele săptămâni, Statele Unite au efectuat o serie de atacuri în Caraibe și Pacific împotriva navelor pe care le acuză – fără a prezenta dovezi – că transportă droguri, făcând în total 76 de morți.
Canada și Statele Unite nu au discutat nici despre disputa lor economică.
Ele sunt angajate în discuții comerciale de săptămâni întregi, dar, înfuriat de o reclamă canadiană privind tarifele vamale, Donald Trump a anunțat la sfârșitul lunii octombrie că le pune capăt. De atunci, Ottawa și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a relua discuțiile.
La rândul său, ministrul canadian Anita Anand a explicat că nu este responsabilă de dosar și că nu a discutat problema cu Marco Rubio.
‘Avem o relație de lucru excelentă’, a declarat ea, explicând că s-au concentrat pe ‘colaborarea lor pe numeroase teme, de la Ucraina până la Orientul Mijlociu, trecând prin Haiti și Arctica’.
