Ministrul de externe Heiko Maas a declarat joi că Germania respinge ferm o retrasare a frontierelor în regiunea Balcanilor de Vest de-a lungul unor linii etnice, informează Reuters, potrivit agerpres.
Ideea a apărut într-o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene, care i-a alarmat pe bosniaci. Aceştia au perceput-o ca pe o ameninţare la adresa unităţii teritoriale a ţării lor, la două decenii după ce conflictele etnice au dus la izbucnirea războiului în regiune.
Citește și : Condiţiile de detenţie ale lui Navalnîi respectă standardele internaţionale
Nota, consultată de Reuters, sugera că prin crearea Serbiei Mari, Albaniei Mari şi a Croaţiei Mari s-ar putea soluţiona tensiunile naţionale ce obstrucţionează integrarea europeană în regiune.
Un diplomat de la Bruxelles a declarat că statele membre ale UE nu au discutat această idee.
“Ideea că lucrurile pot fi rezolvate (prin trasarea unor) linii noi pe hartă nu este doar nerealistă, dar chiar iniţierea acestei discuţii este periculoasă”, a declarat Maas reporterilor din Priştina, Kosovo.
“Ideea schimbării frontierelor este una pe care guvernul german o respinge vehement”, a adăugat şeful diplomaţiei germane, adăugând că este fericit că ideea “a fost pusă înapoi în sertar sau să sperăm în tocătorul istoriei”.
Informaţiile din respectiva nota diplomatică au fost scurse inţial în presa slovenă.
Prim-ministrul sloven Janez Jansa a negat informaţiile apărute în presă conform cărora ar fi transmis documentul preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, care prezidează summiturile UE, ca propunere cu privire la modul de gestionare a relaţiilor cu regiunea Balcanilor de Vest după preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Slovenia în luna iulie.
Tensiunile etnice din fosta Iugoslavie s-au înrăutăţit după moartea liderului Josip Broz Tito în 1980, culminând cu prăbuşirea federaţiei iugoslave în 1992 şi cu războaiele din Balcani din anii 1990.
Citește și : În ciuda pandemiei, Brit Awards 2021 se va ţine cu public
Aproximativ 100.000 de persoane au fost ucise în Bosnia, unde sârbii şi croaţii urmăreau să îşi formeze propriile unităţi statale etnice.
Două foste republici iugoslave, Croaţia şi Slovenia, au aderat la UE.
Albania, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Kosovo – anterior parte a Serbiei – speră, la rândul lor, să devină membre ale UE.
